Connect with us

Descoperiri

„Le căutam de zeci de ani …” . Epave vechi de aproape 800 de ani descoperite recent pe fundul Mării Negre

Published

on

În timp ce studia adâncurile Mării Negre, o echipă de oameni de știință a făcut o descoperire surprinzătoare, una pe care nici măcar nu o căuta, după cum scrie National Geographic.

Grupul investiga efectele schimbării nivelului apei mării asupra comunităților de oameni primitivi, însă după ce camerele de luat vederi subacvatice au captat imagini de la mare adâncime din Marea Neagră a înțeles imediat de ce grecii antici au numit această întindere de apă „Marea Ostilă”. Pe fundul ei, în străfunduri, zac răspândite nenumărate epave, alături de acestea putând exista, încă nedescoperite, mii de alte ambarcațiuni vechi de secole.

Ideea descoperirii acestor epave era departe de ceea ce aveau în plan membrii echipei proiectului Maritime Archaeology Project (MAP) la momentul în care s-a început monitorizarea fundului mării din apropierea coastelor Bulgariei.

Expediția MAP, realizată de arheologi marini din Europa și Statele Unite, avea ca misiune principală analizarea modului în care schimbarea nivelului apei a afectat vechile comunități umane de la finalul ultimei epoci glaciare, în urmă cu circa 12.000 de ani.

Odată cu încălzirea Pământului și topirea gheții, nivelul apelor a crescut, iar apa din Mediterana s-a revărsat în Asia Minor ducând la apariția Mării Negre. În timp ce studia aceste schimbări de mediu, echipa MAP care utiliza vehicule controlate de la distanță (ROV) a dat peste prima dintre epavele care zac neatinse pe fundul acestei întinderi de apă.

Între timp, cu ajutorul echipamentelor subacvatice avansate, au fost identificate peste 40 de epave a căror vechime se întinde pe o perioadă de circa un mileniu. Cea mai veche dintre acestea provine din urmă cu 800 de ani, din timpul Imperiului Bizantin, iar mare parte dintre celelalte au fost construite pe vremea când Marea Neagră se afla sub control otoman, din secolele al XIV-lea — al XIX-lea.

Navele le oferă istoricilor noi perspective asupra rețelelor comerciale care au unit așezările din Europa de partenerii lor din est, mai arată sursa citată. Înfruntarea Mării Ostile pentru a aduce în orașele europene cereale, vite, vin și materiale textile era, în mod evident, un demers periculos, după cum relevă dovezile descoperite.

Printre epavele identificate în Marea Neagră se află și o corabie venețiană, unul dintre cele mai bune exemple ale diversității medievale, care s-a scufundat cel mai probabil în secolul al XIII-lea. Luminile unui ROV au dezvăluit duneta cu caracter distinctiv a navei, epava fiind identificată drept o „cocha” sau o „navă rotundă”. În cazul în care se adeverește teoria potrivit căreia aceasta a fost utilizată în timpul Imperiului venețian, ea s-ar fi putut scufunda în timpul epocii de aur venețiene — perioada în care Marco Polo a realizat celebrele sale aventuri.

De mare interes pentru oamenii de știință sunt artefactele. În majoritatea oceanelor, frânghiile și scondri sunt deteriorați rapid de apele bogate în oxigen, însă în Marea Neagră acest gaz este total absent la adâncimi de peste 500 de picioare, iar rămășițele fragile au fost perfect conservate.

Arheologii au bănuit multă vreme că sute, poate chiar mii, de epave zac astfel conservate pe fundul mării, însă numai câteva proiecte care au primit o finanțare solidă, precum MAP, beneficiază de tehnologia necesară pentru a capta imagini la adâncimi atât de mari.

Citește și:
Cea mai pură și mai energizantă apă din lume. "Apa vie" de la 7 Izvoare din Carpati, un mister chiar și pentru oamenii de știință

În 2016, epava unei nave datând din secolul al II-lea a fost descoperită în Marea Neagră de către reprezentanți ai „Societății de arheologie subacvatică” din Bavaria (Bavarian Society for Underwaterarchaelogy — BSfU), Germania, care doresc să sprijine autoritățile tulcene pentru a înființa primul centru de cercetări arheologice subacvatice din România. În aceasta au fost găsite mai multe amfore.

Citeste mai multe pe: a1.ro

3 Commentarii

3 Comments

  1. Pingback: „Le căutăm de zeci de ani”. Descoperirea recentă de pe fundul Mării Negre | RNL.ro

  2. Pingback: "Le căutăm de zeci de ani". Descoperirea recentă de pe fundul Mării Negre

  3. Pingback: O așezare antică, foarte bine conservată fost identificată de cercetătorii americani pe fundul Mării Negre, la o adâncime de şase metri sub stratul de nisip - Știința și mister

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperiri

Viitorul climatic al Terrei scris pe pereţii unei peşteri din China

Published

on

By

O echipă internaţională de cercetători a descoperit, pe pereţii peşterii Dayu, situată în munţii Qinling din centrul Chinei, inscripţii unice referitoare la efectele pe care schimbările climatice le-au produs de-a lungul a cinci secole. Cercetătorii dau asigurări că viitorul schimbărilor climatice ar putea fi desluşit de aceste inscripţii.

Cercetările, al căror rezultat a fost publicat în Scientific Reports, permit stabilirea unei corespondenţe între evenimentele istorice şi perioadele de secetă, care au lăsat o urmă de neşters în stalagmitele peşterii, semnalează El Mundo şi site-ul tempsreel.nouvelobs.com.

Într-o regiune cu climă dominată de muson, unde 70% din precipitaţiile anuale se produc în numai câteva luni, o uşoară decalare a sezonului ploilor poate avea consecinţe dramatice, câteva zile în plus sau în minus putând însemna o diferenţă între secetă şi inundaţii.

Între 1520 şi 1920, populaţia a efectuat mai multe procesiuni în peşteră, lăsând drept mărturie inscripţii pe pereţii ei. De exemplu, în ziua de 24 mai a celui de-al 17-lea an al domniei împăratului Guangxu din dinastia Qing, primarul Huaizong Zhu a condus peste 200 de persoane în peşteră pentru a lua apă de acolo. Un ghicitor pe nume Zhenrong Rang „s-a rugat pentru ploaie” în timpul ceremoniei. De-a lungul secolelor, diverşi edili locali, guvernatori, personalităţi au intrat în peşteră, sursă de apă în perioadele secetoase. Ei mergeau, de asemenea, pentru a se ruga zeităţilor lor lângă „lacul dragonului”, întinderea de apă din interior.

Inscripţiile corespund unor momente de grea încercare pentru populaţie. Seceta din 1528, de exemplu, a cauzat o mare foamete în regiune, iar locuitorii au recurs chiar la canibalism. Cu ocazia celei din 1596, în mijlocul unei mari perioade umede, inscripţiile descriu „munţi care plâng din cauza secetei” şi pe locuitorii care vin să viziteze peştera în iulie sau în august, în timp ce musonul ar fi trebuit să fie în toi.

Comparaţia dintre arhivele istorice, inscripţiile găsite în peştera Dayu şi analiza chimică a stalagmitelor a permis să se stabilească o corelaţie între evenimentele survenite de-a lungul secolelor. Aceste elemente arată că evenimentele la care se referă inscripţiile din peştera Dayu au provocat „serioase probleme sociale”, precizează studiul, citând seceta din 1890, care a „cauzat o foamete severă şi a declanşat pe plan local o instabilitate socială care a condus la un conflict feroce între guvern şi civili în 1900”.

S-a stabilit, de asemenea, o legătură între perioadele de secetă şi declinul unor culturi. „Când oamenii nu au suficientă apă, dificultăţile sunt inevitabile şi survin conflictele”, explică Dr. Sebastian Breitenbach, de la University of Cambridge, coautor al studiului. „În ultimul deceniu, indiciile găsite în peşteri şi în lacuri au arătat o posibilă legătură între schimbările climatice şi prăbuşirea mai multor dinastii din China în ultimii 1800 de ani, precum Tang, Yuan şi Ming”, adaugă acesta.

„Există exemple de rămăşiţe pământeşti, unelte şi vase de ceramică găsite în peşteri, dar este excepţional să se descopere ceva ca aceste inscripţii datate”, explică Dr. Liangcheng Tan, de la Institutul de ştiinţe ale pământului al Academiei de Ştiinţe din China, autor principal al articolului. „Combinate cu indiciile găsite în formaţiunile geologice din peşteră, aceste inscripţii au fost un element crucial pentru a confirma legătura dintre climă şi arhivele geochimice din grotă, precum şi efectul pe care îl are seceta asupra unui peisaj”.

În plus, cercetătorii estimează că modelarea concreţiunilor calcaroase „sugerează că precipitaţiile viitoare din centrul Chinei ar putea fi sub media celor 500 de ani trecuţi”. Dat fiind faptul că munţii Qinling sunt o zonă de acumulare a apei şi adăpostesc numeroase specii pe cale de dispariţie (printre care ursul panda uriaş), ei sugerează că este „imperativ să se exploreze o strategie pentru adaptarea la diminuarea precipitaţiilor şi/sau la episoadele de secetă”. Situaţia este diferită de cea de pe vremea în care au fost efectuate aceste inscripţii, „dar noi suntem în continuare vulnerabili la aceste evenimente”, afirmă Dr. Breitenbach.

Cercetătorii dau asigurări că există posibilitatea ca această perioadă de secetă intensă şi prelungită să se repete în aceeaşi regiune la sfârşitul lui 2030. De aici, importanţa de a se pune în practică o strategie pentru a se face faţă acestei schimbări în materie de mediu.

Sursa: radioiasi.ro

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

DezvăluiriO zi ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

MedicinăO zi ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

DescopeririO zi ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Diverse3 zile ago

Prima mașină electrică sută la sută românească. Este atât de ieftină încât și-ar putea-o permite aproape orice român

Doi oameni de afaceri din Cluj şi Baia Mare, Andrei Ostroveanu (47 de ani) şi Gheorghe Mureşan (58 de ani),...

Dezvăluiri3 zile ago

Mari secrete ale omenirii suspectate că ar fi falsuri

Originea şi evoluţia umanităţii au fost, de-a lungul timpului, încărcate cu mituri şi chiar falsuri puse pe seama manipulării care...

Dezvăluiri5 zile ago

În secolele trecute, trei imperii au vrut să dea numele Dacia țărilor românești unite. Aţi fi de acord, astăzi, cu această schimbare a numelui?

Oportunitatea demarării, la nivel naţional, a unui proiect de modificare a numelui țării în cel de Dacia sau Geto-Dacia, a...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister