Connect with us

Istorie

De unde provin numele judeţelor din România: explicaţiile controversate ale savanţilor pentru originile denumirilor

Published

on

Cele mai multe dintre numele judeţelor României au origini slave. Denumirile lor au fost date de râurile care le traversează sau de oraşele importante.

Numele „judeţ”, care desemnează o împărţire teritorială şi administrativă, datează din secolul al XIV-lea, fiind de origine slavonă, spun istoricii. A fost folosit cel mai adesea în Ţara Românească, în timp ce în Moldova termenul sinonim era „ţinut”, iar în Transilvania „comitat” sau „district” şi „scaun” pentru regiunile cu populaţie săsească şi secuiască. În Ţara Românească cele mai multe judeţe s-au format de-a lungul râurilor, care le-au dat şi numele. În Ardeal şi Moldova, cele mai multe dintre judeţe au primit numele unor centre urbane sau cetăţi.

Iată explicaţia numelor judeţelor României, din cele mai vechi timpuri.

Alba – vechiul Bălgrad

Numele judeţului reprezintă o traducere a slavului „Bălgrad”, numele din trecut al cetăţii, care însemna „Cetatea Albă”.

Arad – nume vechi, necunoscut

Arad şi-a luat numele de la cetatea Arad (Orod), atestată din 1132. Poate fi numele unei persoane, susţin istoricii.

Argeş – vechiul Argessos

Numele judeţului Argeş provine de la râul Argeş. „Vechiul judeţ al Argeşului îşi ia numele de la apa care îl străbate în lung, iar numele apei pare a fi o veche moştenire dacică, dacă emendaţia istoricului Vasile Pârvan, Argessos pentru Ordessos al lui Herodot, e exactă”, scria istoricul Constantin Giurescu, în volumul „Istoria României”.  Argessos ar fi însemnat strălucitor sau auriu.

Bacău – călău

Numele judeţului Bacău, dat de la oraşul Bacău, provine din maghiarul „bako”, tradus în „călău”, potrivit unor istorici.

Bihor – origine controversată

Numele judeţului Bihor este de origine slavă şi română, potrivit istoricului Constantin Giurescu. Ar fi derivat din sârbeşte (vihor – volbură), dar e posibilă şi o etimologie traco-dacică, după numele vechii cetăţi Biharea.

Bistriţa – apă repede

Originea numelui judeţului Bistriţa Năsăud este slavă, susţin istoricii. Numele Bistriţa provine de la râul care înseamnă „apă repede“.

Recomandare:   Mămăliga este alimentul ce a devenit "leac pentru viață lungă" , dar care revitalizează și funcțiile sexuale, în special la femei

Botoşani – nume de boier

Numele judeţului Botoşani se trage de la cel al târgului medieval Botoşani şi al unui boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri.

Braşov – nume de apă

Unii istorici spun că Braşovul a fost numit după un râu cu acelaşi nume. Fluvium Brassou este atestat într-un document din 1360. Cronicarul Radu Tempea afirma că „Braşovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Braşovia”.

Brăila

Brăila îşi trage numele de la oraşul Brăila. Ar fi fost un nume propriu cu origini străvechi, asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. „El se datoreşte vreunui Brăilă (Braie)”, scria Constantin Giurescu.

Bucureşti – de la ciobanul Bucur

Istoria Bucureştiului porneşte de la stâna ciobanului Bucur, care, dorind să se apere de otomani, îşi clădeşte pe malul Dâmboviţei o cetate şi o biserică. Câteva sute de ani mai târziu, datorită creşterii economice şi demografice a populaţiei din acea vreme, devine cetatea de scaun a domitorului Tării Româneşti.

Buzău

Numele judeţului Buzău provine de la râul Buzău. Unii istorici susţin că numele său are origini dacice.

Caraş-Severin

Numele Severin are origini slave şi înseamnă „de la miazănoapte”, scria Constantin Giurescu. Unele etomologii susţin că numele Caraş provine din cuvântul sârbo-croat kraş, ceea ce înseamnă zonă calcaroasă. Alţii spun că vine de la râul Caraş. În limba turcă termenul kara înseamnă negru.

Călăraşi – locul călăreţilor

Denumirea de Călăraşi are două cauze posibile: prima ar fi că punctul de trecere din Imperiul Otoman în Ţara Românească era păzit de o căpitănie de călăreţi, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Călăraşii Vechi, deoarece din acel sat şi din oraş erau recrutaţi pentru armată cei mai buni călăreţi.

Citeşte continuarea pe adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Istorie

Aflată în paragină, Casa lui Horea, din localitatea Cizer județul Sălaj, a fost salvată de la distrugere

Published

on

Casa monument de la Cizer a revoluționarului Horea a ajuns un obiectiv istoric distrus de autoritațile carora le-a revenit în grija. Deși e vorba de autorități cu responsabilitate pentru patrimoniu și de oameni cu funcții și cu studii în domeniu, nepasarea și dezinteresul lor au adus monumentul într-o stare jalnica.

Realizată din bârne de stejar rotunde, pe pietre mari de râu şi cu acoperiş de paie, casa din Cizer, de care se leagă numele celebrului personaj istoric Horea, este unică în ceea ce privește tehnicile de construcţie, spun specialiştii. Construită la începutul secolului al XIII-lea, a fost declarată monument istoric în 2004, însă de atunci s-a degradat tot mai mult de la o zi la alta.

Valoarea arhitecturală a casei constă în aceea că este una din puținele care au rămas în picioare din secolul 18 în satele Sălajului. Dimensiunile ei neobișnuit de mari și grija cu care au fost tratate unele detalii îi sporesc valoarea artistică, într-o zonă în care au fost ridicate mai mult căsuțe mărunte de iobagi. Tradiția care reține funcția ei de casă de rugăciune, în vremuri de strâmtoare pentru comunitatea locală, nu face decât să ridice și mai mult valoarea istorică și socială deosebită a acestei case, care precede astfel biserica de lemn ridicată de Horea în Cizer la 1773.

Tradiția care reține funcția ei de casă de rugăciune în vremuri de strâmtoare pentru comunitatea locală nu face decât să ridice și mai mult valoarea istorică și socială deosebită a acestei case, care precede astfel biserica de lemn ridicată de Horea în Cizer la 1773.

Aparatul de încălzit apare astăzi spălat de apele pătrunse prin acoperiș. Pe locul cuptorului se pot distinge încă dimensiunele lui mari, 2,55 x 2,25 m, golul de străpungere al hornețului spre tindă și ici colo câte o văiugă desprinsă din platforma vetrei. În tindă se păstrează „boboroanca”, o structură de bârne cu rolul de a proteja acoperișul de paie împotriva scânteilor din foc. Aceasta a fost folosită odată cu succes și ca afumătoare.

După ce timp de 3 decenii a fost în paragină, casa în care se spune că a locuit Horea, unul dintre inițiatorii răscoalei din 1784, din comuna Cizer a fost, în sfârșit, restaurată. La refacerea ei au constribuit meșteri populari care au lucrat exclusiv manual, fără unelte de ultimă tehnologie.

Gospodăria țărănească ce include casa, o şură tradiţională, un găbânaş (magazie n. red.) şi o oloire (instalaţie de producere a uleiului n. red.) a fost inaugurată la începutul lunii septembrie 2018, în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene şi a sute de localnici.

Cunoscută drept „Casa Lupuţ din Cizer”, imobilul, care era înainte de reabilitare la un pas de colaps, cu acoperişul din paie distrus în mare parte şi structura de lemn putrezită, a avut, de-a lungul vremii, inclusiv destinaţia de biserică, numele lui fiind legat şi de un alt monument reprezentativ din localitate, biserica de lemn a lui Horea, mutată între timp la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.


Recomandare:   Secretele copilăriei lui Mihai Viteazul. Ce origine avea de fapt şi cine a fost omul-cheie al carierei sale

Construită iniţial lângă o vale şi fiind inundată aproape în fiecare primăvară, casa a fost mutată, pentru a fi salvată, în spatele şcolii noi, în 1987. Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcţiei. Valoarea ei derivă şi din faptul că este una din ultimele case cu paie, fiind reprezentativă pentru toată regiunea de sub Meseş.

Proiectul cu titlul „Restaurare, consolidare şi amenajare gospodărie ţărănească Casa Lupuţ din localitatea Cizer” a fost realizat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, program finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României.

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Istorie

Locul din România, aflat în inima pământului, unde găsești cel mai pur aer de pe planetă, lipsit aproape total de radiații și poluare. Aici sunt 13º C, tot timpul anului, iar viteza vântului este de 0 km. Salina din Prahova este unică în Europa

Published

on

Romania are locuri frumoase si sub pamant, dar nu stie sa le exploateze. Minele de sare ar putea aduce de 10 ori mai multi turisti, daca ar fi bine administrate. Exploatarea zăcământului de sare de la Salina Slănic Prahova este efectuată de peste trei secole, aceasta fiind cea mai recentă ca atestare documentară. Salina deţine câteva superlative speciale: este cea mai mare din Europa ca dimensiuni, volumul de sare excavată fiind de 2,9 milioane de metri cubi, şi deţine cel mai pur aer de pe planetă, lipsit aproape total de radiaţii şi poluare.

Aflată la aproximativ 100 de kilometri de Bucureşti şi 44 km de Ploieşti, stațiunea Slănic Prahova este o destinație recunoscută pentru activitatea balneoturistică încă din anul 1853, când a fost declarată staţiune turistică de interes naţional.

Printre superlativele Salinei Slănic (Mina Unirea), cel mai important obiectiv turistic dar şi de sănătate din staţiune, aflata in inima pământului,  se numără un volum imens de sare excavată, 2,9 milioane de metri cubi, care a dus la crearea unor cavităţi cu volume gigantice, respectiv 14 camere cu profil trapezoidal având circa 80.000 de metri pătraţi. Cele 14 camere au o deschidere de 10 metri la tavan, 32 de metri la talpă, iar înălțimea este de 54 de metri. Adâncimea salinei este de 208 metri. Dimensiunile impresionante au consacrat salina ca cea mai mare din Europa.

Potrivit documentelor existente, moşia Slănic a fost cumpărată de spătarul Mihai Cantacuzino în jurul anului 1685. În 1713, moşia Slănic a fost donată Mănăstirii Colţea din Bucureşti. În perioada 1943-1970, mina a fost în exploatare, iar după 1970, a devenit obiectiv turistic.

Accesul vizitatorilor era asigurat prin coborârea cu o „colivie” prin puţul de extracţie, amenajat pentru transportul de persoane, până la adâncimea de 208 m. De circa 4 ani, după ce liftul s-a defectat, vizitarea se face cu ajutorul microbuzelor. Turiștii pot observa pe traseu elementele din structura internă a masivului de sare, benzile divers colorate, cu nuanţe de gri şi alb ale sării, dar şi vechile locuri în care era exploatată sarea.

Palate de sare” din interior au un microclimat constant, o temperatură constantă pe tot timpul anului de 13º C, o umiditate a aerului de cca. 60% şi aerosoli salini cu efecte terapeutice asupra sănătăţii, fapt care a dus la amenajarea salinei atât pentru agrement, cât şi pentru tratament în maladiile respiratorii.

Condiţiile din mină creează premisele pentru cel mai pur aer de pe planetă, din care lipsesc aproape total radiațiile şi poluarea. Institutul Național de Fizică şi Energie Nucleară efectuează frecvent în salină teste şi măsurători, iar salina este în cărți pentru amenajarea unui centru pentru studii cosmice european.

Recomandare:   Mămăliga este alimentul ce a devenit "leac pentru viață lungă" , dar care revitalizează și funcțiile sexuale, în special la femei

Spaţiu de tratament şi relaxare

În interior este amenajat un sanatoriu cu 50 de locuri dotat cu paturi, scaune, mese, unde vizitatorii cu afecțiuni respiratorii pot petrece câteva ore în linişte. Un tratament de două săptămâni este suficient pentru pacienții cu probleme pulmonare. De asemenea, în salină sunt amenajate locuri de joacă cu tobogane, balansoare şi leagăne, terenuri de sport, volei, handbal, tenis, carting şi minifotbal, o sală cu mese de biliard şi un bufet. Deseori, în mina Unirea se organizează diverse competiții sportive, concursuri, expoziţii şi concerte.

În mina Mihai, amplasată pe vertical, separată printr-un planşeu de 40m de mina Unirea, se desfăşoară concursuri naţionale şi internaționale de aeromodelism (acest lucru este posibil datorită climatului deosebit în care viteza de circulaţie a aerului este aproape de “0”), ocazie cu care este permis şi accesul turiştilor.

Cea mai spectaculoasă cameră a salinei este Sala Genezei, în care se află busturile în sare ale lui Traian, Decebal şi Burebista precum şi scuplturi cu elemente specifice poporului daco-roman. În salină mai există un basorelief al lui Mihai Viteazul, precum şi un bust al lui Mihai Eminescu.

Surse: Jurnalul Prahovean

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister