Cele mai multe dintre numele judeţelor României au origini slave. Denumirile lor au fost date de râurile care le traversează sau de oraşele importante.

Numele „judeţ”, care desemnează o împărţire teritorială şi administrativă, datează din secolul al XIV-lea, fiind de origine slavonă, spun istoricii. A fost folosit cel mai adesea în Ţara Românească, în timp ce în Moldova termenul sinonim era „ţinut”, iar în Transilvania „comitat” sau „district” şi „scaun” pentru regiunile cu populaţie săsească şi secuiască. În Ţara Românească cele mai multe judeţe s-au format de-a lungul râurilor, care le-au dat şi numele. În Ardeal şi Moldova, cele mai multe dintre judeţe au primit numele unor centre urbane sau cetăţi.

Iată explicaţia numelor judeţelor României, din cele mai vechi timpuri.

Alba – vechiul Bălgrad

Numele judeţului reprezintă o traducere a slavului „Bălgrad”, numele din trecut al cetăţii, care însemna „Cetatea Albă”.

Arad – nume vechi, necunoscut

Arad şi-a luat numele de la cetatea Arad (Orod), atestată din 1132. Poate fi numele unei persoane, susţin istoricii.

Argeş – vechiul Argessos

Numele judeţului Argeş provine de la râul Argeş. „Vechiul judeţ al Argeşului îşi ia numele de la apa care îl străbate în lung, iar numele apei pare a fi o veche moştenire dacică, dacă emendaţia istoricului Vasile Pârvan, Argessos pentru Ordessos al lui Herodot, e exactă”, scria istoricul Constantin Giurescu, în volumul „Istoria României”.  Argessos ar fi însemnat strălucitor sau auriu.

Bacău – călău

Numele judeţului Bacău, dat de la oraşul Bacău, provine din maghiarul „bako”, tradus în „călău”, potrivit unor istorici.

Bihor – origine controversată

Numele judeţului Bihor este de origine slavă şi română, potrivit istoricului Constantin Giurescu. Ar fi derivat din sârbeşte (vihor – volbură), dar e posibilă şi o etimologie traco-dacică, după numele vechii cetăţi Biharea.

Bistriţa – apă repede

Originea numelui judeţului Bistriţa Năsăud este slavă, susţin istoricii. Numele Bistriţa provine de la râul care înseamnă „apă repede“.

Citește și:
Imagini surprinse cu o dronă. O adevărată catastrofă apărută din cauza neglijenței omului. Toți locuitorii de aici au fost evacuați

Botoşani – nume de boier

Numele judeţului Botoşani se trage de la cel al târgului medieval Botoşani şi al unui boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri.

Braşov – nume de apă

Unii istorici spun că Braşovul a fost numit după un râu cu acelaşi nume. Fluvium Brassou este atestat într-un document din 1360. Cronicarul Radu Tempea afirma că „Braşovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Braşovia”.

Brăila

Brăila îşi trage numele de la oraşul Brăila. Ar fi fost un nume propriu cu origini străvechi, asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. „El se datoreşte vreunui Brăilă (Braie)”, scria Constantin Giurescu.

Bucureşti – de la ciobanul Bucur

Istoria Bucureştiului porneşte de la stâna ciobanului Bucur, care, dorind să se apere de otomani, îşi clădeşte pe malul Dâmboviţei o cetate şi o biserică. Câteva sute de ani mai târziu, datorită creşterii economice şi demografice a populaţiei din acea vreme, devine cetatea de scaun a domitorului Tării Româneşti.

Buzău

Numele judeţului Buzău provine de la râul Buzău. Unii istorici susţin că numele său are origini dacice.

Caraş-Severin

Numele Severin are origini slave şi înseamnă „de la miazănoapte”, scria Constantin Giurescu. Unele etomologii susţin că numele Caraş provine din cuvântul sârbo-croat kraş, ceea ce înseamnă zonă calcaroasă. Alţii spun că vine de la râul Caraş. În limba turcă termenul kara înseamnă negru.

Călăraşi – locul călăreţilor

Denumirea de Călăraşi are două cauze posibile: prima ar fi că punctul de trecere din Imperiul Otoman în Ţara Românească era păzit de o căpitănie de călăreţi, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului Călăraşii Vechi, deoarece din acel sat şi din oraş erau recrutaţi pentru armată cei mai buni călăreţi.

Citeşte continuarea pe adevarul.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

1 COMENTARIU

  1. să vă fie rușine, peste tot vedeți numai origini slave. Așa și dexul, despre toate cuvintele spune că au origini străine, slabe franceze, etc. Marea majoritate a cuvintelor romînești provin din latina vulgară, limba vechilor daci.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here