Connect with us

Știință

De ce nu pot vorbi maimuţele?

Published

on

Maimuţele sunt primate sociabile, inteligente şi destul de gălăgioase. În ciuda acestor lucruri, nici măcar cimpanzeii, cele mai apropiate „rude” ale noastre, nu pot vorbi.

Oamenii de ştinţă au identificat două cauze posibile: fie creierul lor nu este construit astfel încât să poată dezvolta vorbirea, fie gâtul nu este potrivit pentru un astfel de act.

Philip H. Lieberman profesor de ştiinţe antropologice, cognitive şi lingvistice la Universitatea Brown din Rhode Island, a încercat să elucideze misterul.

Antropologul a tras anumite concluzii în urma unor experimente efectuate pe macacii rhesus, în anii ’60 şi ’70, respectiv faptul că acestora le lipseşte spaţiul necesar din tractul supralaringial vocal, cel care la oameni se află între gură şi rădăcina limbii, înspre gât.

Astfel, chiar dacă maimuţa ar avea creierul configurat pentru vorbire, tractul vocal nu ar putea produce sunetele necesare vorbirii.

Un alt cercetător, W. Tecumseh Fitch, profesor de biologie cognitivă la Universitatea din Viena, fost elev al lui Lieberman, a publicat o lucrare în „Science Advances”, în care afirma că tractul vocal al maimuţelor poate genera vorbire, însă nu la fel de clară ca a oamenilor. Mulţi oameni de ştiinţă au primit cu încântare vestea şi chiar susţin cercetarea oamenilor de ştiinţă, mai puţin Lieberman, care îl acuză pe Fitch de faptul ca induce comunitatea ştiinţifică în eroare.

Recomandare:   Motivul pentru care cimpanzeii consumă creierul puilor de maimuţă. Descoperirea ar putea avea implicaţii în evoluţia umană

Sursa: sciencealert.com

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știință

Păianjen dresat să sară la comandă! Care este scopul cercetătorilor

Published

on

By

Cercetătorii de la University of Manchester l-au dresat pe păianjenul Kim să sară la cerere. Scopul este de a înţelege biomecanica necesară pentru a face micro-roboți care sar. Este prima dată când un păianjen a fost instruit cu succes astfel încât să sară.

Spre deosebire de animalele domestice cum ar fi câinii, păianjenii nu mănâncă, de obicei, mai mult de o dată pe săptămână. Din această cauză antrenatul lor este dificil, deoarece nu se lasă ademeniți cu ușurință de alimente.

Autorul studiului, Mostafa R.A Nabawy, spune că păianjenul mănâncă un biscuit pe săptămână, așa că sistemul de recompensare a ieșit din planul lor. „Și dacă tocmai i-am dat mâncare, atunci ar sări motivat doar de aceasta și ar trebui să așteptăm o săptămână între sărituri”, mai spune el.

În schimb, Mostafa și echipa sa l-au mutat manual pe Kim de pe o platformă pe alta. Ei eu repetat acest proces până când Kim a fost obligat să facă saltul fără ajutorul lor.

„Training-ul” lui Kim le-a permis cercetătorilor să opereze într-un mediu controlat cu camere de mare viteză și scanări 3D CT, care au capturat mișcările precise ale salturilor.

Ei au descoperit că forța picioarelor lui Kim la decolare a fost de cinci ori cât greutatea păianjenului. Asta îi permite să sară de pe loc, iar anvergura săriturii este de șase ori mai mare decât lungimea corpului. Iar în comparație cu ce poate face un om – care sare o dată și jumătate din lungimea lui – este destul de mult.

De asemenea, echipa a fost uimită și de precizia lui Kim. „Nu a ratat niciodată și a sărit doar atunci când era încrezător că poate face saltul”, a mai spus autorul studiului.

În plus, ei sunt convinși că păianjenul are capacitatea să sară chiar mai departe de atât, dar suspectează că vederea nu îi permite să vadă clar platforma după șase lungimi de corp. Prin obținerea unei mai bune înțelegeri a biomecanicii din spatele săriturilor lui Kim, cercetătorii pot aplica rezultatele pe micro-roboți.

Sursa: playtech.ro

Citește mai departe>>

Știință

Spectacol pe cer, în luna aprilie! Cum poți vedea LYRIDELE

Published

on

By

Ploaia de meteoriţi Lyride începe săptămâna aceasta! Ploaia de meteoriţi anuală are loc între 16-25 aprilie. Fenomenul se produce atunci când Pământul trece prin coada unei comete.

Deşi ploile de meteoriţi sunt greu de prezis, probabil că punctul maxim al acesteia va fi atins în România în noaptea de 22-23 aprilie, atunci când Luna nu va interfera cu fenomenul.

În punctul maxim vor fi aproximativ 10-20 de meteoriţi pe oră.

Cele mai bune locuri pentru a privi ploaia de meteoriţi vor fi zonele în care cantitatea de poluare cu lumină artificială este redusă. De asemenea, cel mai bun moment pentru observarea stelelor căzătoare este după apus şi înainte de răsărit, scrie descopera.ro

Cometa va mai trece pe lângă Pământ abia în anul 2276.

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister