Connect with us

Diverse

Nu s-a îmbolnăvit niciodată până la 91 de ani: „Făceam ulei de floarea soarelui şi de sămânţă de dovleac. Vai, daʼ bun era!“

Published

on

Are 91 de ani şi spune c-a trăit o viaţă împlinită. Cea mai mare realizare a ei este familia, iar munca nu a speriat-o niciodată, mai ales că a avut o sănătate de fier. A renunţat la şcoală pentru o viaţă tihnită, de familie, şi a ajuns la 91 de ani înconjurată de copii şi nepoţi, chiar dacă, acum, pe unii îi vede mai mult cu ajutorul tehnologiei, fiind plecaţi departe de casă.

Maria Danci, o femeie de 91 de ani care locuieşte în localitatea maramureşeană Săcel, nu a ştiut ce înseamnă boala până în urmă cu câteva luni. „N-am fo’ la spital niciodată până amu, n-am luat o injecţie în tătă viaţa mea, n-am luat leacuri”, se lăuda ea. „Numaʼ 91 am împlinit. Amu, Dumnezău, câţʼ a vreʼ, mi-a mai da. Daʼ mă duc, că nora nu se poate ţâne de mine. Numaʼ amu, de la Paşti, m-o lovit o boală de inimă”, spune ea. „Boala de inimă” a venit ca urmare a stresului provocat de faptul că un membru al familiei, respectiv ginerele ei, s-a îmbolnăvit grav, iar asta a supărat-o atât de tare, încât s-a îmbolnăvit şi ea. „Is supărăcioasă. Când nu mă vedea nimeʼ am plâns, că mi-o foʼ mnilă şi de fată, şi de el. Trebe să-l ridice, apoi io nu pot să văd aşe ceva”, spune ea. A renunţat la şcoală după clasa a cincea şi a muncit în gospodărie şi la câmp.

Şi-a făcut o familie frumoasă, care i-a fost alături mereu şi de care acum, la apusul vieţii, e foarte mândră. „Am făcut numaʼ cinci clasă. Aşe o foʼ atunci, pă timpuʼ mneu. Daʼ am învăţat tare bine. M-aş fi cerut să mă duc mai departe, daʼ preotuʼ nostʼ o vrut să mă ducă la şcoala de muzică. O zâs cătă părinţî mnei că m-or trimite la şcoală unde să nu plătească bani. Daʼn-am mai vrut să mă duc acolo. M-am prins de pticoarele mamii şi n-am vrut să mă duc”, mai povesteşte ea. Aşa că a rămas acasă, lângă mama ei şi a făcut ceea ce făceau toate fetele din sat: s-a măritat, a făcut copii şi a avut grijă de gospodărie. „În ʼ46, la 19 ani, m-am măritat, la avere mare, ş-am lucrat bugăt. Am 71 de ani de când m-am măritat şi de 21 de ani îs văduvă. Ş-am tri coptii şi încep amuʼ să fiu un ptic mai bolnavă ca ei. Daʼ n-am foʼ până amu”, socoteşte ea.

Ajutoarele sociale, pomeni care încurajează lenea

Traiul de acum i se pare mult mai uşor, însă parcă era mai frumos pe vremuri. „Nu erau bani, nu era servici. Bani aveam dacă vindeam un diţăl, un mniel, o oaie. Sămânam grâu, mălai, ovăz. Făceam ulei de floarea soarelui şi de sămânţă de dovleac. Vai, daʼ bun era. Nu trăbuia prăjit, şi era negru la culoare. Apoi am ţânut animale. Oi, cai şi aveam câte două-tri vaci. Apoi, când vindeam mniei şi făceam bani mai mulţʼ trăbuia a plăti sâmbria, toamna, la păstori. Îi mai bine-amu, c-amu-s mai mulţʼ bani. Şi mai puţân lucru”, mai povesteşte bătrâna. După calculul ei, însă, ajutoarele sociale au încurajat lenea, în sat. Aşa se face că până şi cei mai săraci, preferă să stea acasă şi să aştepte ajutorul social, decât să vină la muncă. Multe terenuri rămân nelucrate, în aceste condiţii.

Citește și:
Enigma a Bibliei aproape de a fi dezlegată. Unde si-a petrecut Iisus viața de la vârsta de 12 ani pâna la 30 ani? In biblie această perioadă este omisă

„Nu găsăşti o femeie, un om, să-ţʼ vină la lucru. Că tăţʼ au bani amu. Stau cu aceia bani (de la stat), nu să uită că mănâncă o felie de ptită. Stau aşa, blegi, daʼ nu te duci tu să lucri şi aştepţʼ până trece luna şi vin banii să-ţʼcumperi o ptită! Erau mai mulţʼ săraci mai demult, daʼ veneau la lucru. Veneau bărbaţî la cosât, femeile la secerat. Daʼ amu, tăt acela pământ îl avem, daʼ nu-l mai lucră nimeʼ”, intervine nora ei, femeie obişnuită să ţină frâiele gospodăriei. „Şerpi s-or face. Daʼ bine că n-oi trăi io să văd”, mai spune dezamăgită bătrâna, în perspectiva lipsei de mână de lucru. Curajul îi revine când vorbeşte despre apropiata nuntă a nepoatei ei, asistentă medicală la ambulanţa din Sighet, de care este tare mândră. „Face nunta la Sighet, daʼ tăt mă duc s-o văd, că şi ei ţân la mine tare mult”, promite bătrâna.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Pingback: Cum şi-a trăit viaţa o femeie care nu s-a îmbolnăvit niciodată până la 91 de ani: "Făceam ulei de floarea soarelui şi de sămânţă de dovleac. Vai, daʼ bun era!" | StirileRNL.com - Stiri si divertisment online!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Premieră pentru România. Cercetătorii au aclimatizat aici un nou soi de pepene, de iarnă. Acesta este foarte rezistent la sezonul rece

Published

on

In premieră pentru România, la Buzău, cercetătorii Stațiunii Legumicole de aici au aclimatizat pepenele de iarnă (benincasa hispida), care este un soi nou, provenit din Asia, unde este foarte popular.

Fructele au o greutate cuprinsă între două şi patru kilograme și sunt o sursă bogată de vitamina, în special vitamina C, pe timpul iernii. Pepenele de iarnă este o specie din familia cucurbitaceelor. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, spun specialiștii.

Spre deosebire de pepenele roşu sau galben, cel de iarnă creşte pe boltă, asemenea strugurilor. Are o greutate între două şi patru kilograme şi rezistă chiar şi câteva luni după ce a fost cules.

Anul acesta am făcut documentaţia şi începând cu anul viitor va fi înscris în vederea omologării şi brevetării. Producţia depăşeşte 60 de tone la hectar, o producţie foarte mare, o plantă produce circa 15-20 de fructe, iar dacă sunt lăsate să ajungă la maturitate numărul lor scade la 8-10 fructe pe plantă. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, aşa cum se păstrau la ţară dovlecii de plăcintă, şi îşi menţin prospeţimea în condiţii naturale, de cămară de magazie. Încă din acest an putem oferi seminţe promoţional cultivatorilor, iar cei care doresc informaţii privind cultivarea acestuia vor fi oferite cu promptitudine”, a declarat pentru Agerpres, cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice.

Cercetătorii mai spun ca atunci cand  fructul este foarte tânăr, se poate consuma asemenea castravetelui şi este asociat saltelor. Pe măsură ce se măreşte, se schimbă metoda de utilizare orientându-se către preparatele în care se folosește dovlecei.

Citește și:
Adevărul despre mezelurile pe care le cumpărăm din comerț. Rețeta originală în paralel cu cea folosită în industria de prelucrare a cărnii

Noul pepene este bun în murături, iar atunci când este copt, poate fi confiat, pentru că devine dulce. Şi seminţele pot fi consumate, asemenea celor de dovleac. Pepenele de iarnă este o delicatesă în bucătăria asiatică. În China, e apreciat nu doar pentru gustul său, ci şi pentru conţinutul bogat de vitamine, magneziu şi potasiu. De acolo s-au inspirat cercetătorii buzoieni, care au adus seminţele din Asia şi acum încearcă să omologheze noul soi în România. Află mai multe despre acest soi de pepene aici 

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Asta sa fie oare viitorul la locul de muncă? Unele companii din Marea Britanie au început deja să le implanteze microcipuri angajaţilor

Published

on

By

Cel mai mare sindicat al angajaților din Marea Britanie trage un semnal de alarmă cu privire la planul unor companii de a le implanta microcipuri angajaților. Firma britanică BioTeq, care oferă astfel de implanturi persoanelor fizice și companilor, a pus deja 150 de microcipuri oamenilor, relatează The Guardian.

Microcipurile sunt implantate sub piele, între degetul mare și arătător, și sunt similare celor puse animalelor de companie. Acestea le permit oamenilor să deschidă ușile de acces în firmele în care lucrează, să își deschidă birourile sau să își pornească mașina. De asemenea, cipul poate reține și istoricul medical al unei persoane.

O altă companie, Biohax, de origine suedeză, pune implanturi de dimensiunea unui bob de orez, iar reprezentanții săi au declarat pentru Daily Telegraph că sunt în negocieri cu mai multe firme din domeniul financiar și al avocaturii care vor să le pună astfel de cipuri angajaților. Printre ele se numără și o multinațională cu sute de mii de angajați.

CBI, cel mai mare sindicat britanic, care reprezintă angajații a peste 190.000 de companii din Marea Britanie, se opune ferm acestui proiect. „Deși tehnologia schimbă modul în care lucrăm, acest lucru este extrem de inconfortabil. Companiile ar trebui să se concentreze mai degrabă pe stimularea angajaților și pe prioritățile imediate pe care le au, au declarat sindicaliștii.

Un alt sindicat își exprimă îngrijorarea că angajații ar putea fi obligați să își facă implantul cu microcip: „Implantarea microcipurilor le-ar da șefilor și mai multă putere și control asupra angajaților. Există riscuri evidente, iar angajații nu trebuie să fie obligați sau presați să le accepte. Deja știm că unii angajați sunt îngrijorați că angajatorii lor folosesc tehnologia pentru a-i controla și a le încălca drepturile la viață privată”.

Steven Northam, fondatorul și CEO-ul companiei BioTeq, a declarat pentru The Guardian că cele 150 de microcipuri implantate până acum au fost pentru persoane fizice și doar câteva pentru angajații unor companii din domeniul ingineriei și cel financiar.

BioTeq a implantat microcipuri și angajaților unei bănci care testează acest tip de tehnologie, iar mai multe microcipuri au fost livrate spre Spania, Franța, Germania, Japonia și China. Un microcip BioTeq costă între 80 și 300 de euro de persoană.

La compania suedeză Biohax, microcipurile se vând cu 170 de euro bucata. Jowan Österlund, fondatorul companiei, susține că microcipurile pot ajuta companiile să își îmbunătățească securitatea, în special cele din domeniul legal și financiar. „Aceste firme operează cu documente confidențiale. Cipurile le-ar ajuta să restricționeze accesul la astfel de documente”, a spus el.

Citește și:
Marte se apropie foarte mult de Terra. Vom asista la un fenomen deosebit

Anul trecut, compania Three Square Market a încheiat un parteneriat cu Biohax și a devenit prima companie din SUA care le pune implanturi cu microcipuri angajaților voluntari.

Sursa: digi24

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister