La 13 noiembrie 1594, creditorii turci din Bucureşti au fost ucişi din ordinul lui Mihai Viteazul.

Mihai Viteazul, fost stolnic al curţii lui Mihnea Turcitul şi ban al Craiovei, în timpul domniei lui Alexandru cel Rău, a devenit voievod al Ţării Româneşti în septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului şi al otomanilor, scrie Descoperă.

Sumele de 1,5 milioane de galbeni, pe care Mihai le-a oferit atât sultanului cât şi nobililor turci care să îi faciliteze intrarea la suveran sunt fabuloase, el fiind nevoit să cheltuiască aproape tot ce agonisise de-a lungul anilor şi chiar să împrumute sume exorbitante. Astfel, în octombrie 1593, noul domnitor al Valahiei intra în Bucureşti însoțit de un alai de creditori dornici să îşi recupereze cât mai repede investiția şi dobânzile aferente, bani pe care Mihai nu îi putea obține decât din satele populate de valahi.

Birurile devin insuportabile, țăranii aleg să fugă de pe moşii lăsând locul turcilor care prinseseră „a se aşeza” şi a înlocui, în multe locuri, populația locală. Ţara Românească se transforma încet-încet într-o provincie turcească în toată regula, iar banii necesari creditorilor nu puteau fi strânşi cu una-cu două.

Dovedind o intuiție caracteristică doar marilor lideri militari şi politici, Mihai nu rămâne indiferent la mişcarea antiotomană ce cuprinsese Europa şi, atras de mirajul eliberării țării de către turci şi, nu în ultimul rând, de datoriile grele către creditorii săi, el alege să se alăture Ligii Sfinte europene. Astfel, el nu aşteaptă să fie invitat ci, fapt ce îl caracteriza din plin, ia inițiativa şi trimite el însuşi soli în Ardeal şi Moldova, precum şi la boierii Buzeşti, pe care îi cheamă alături de el în lupta antiotomană. Rezultatul a fost o înțelegere deplină între cele trei țări.

Citește și:
Secretele copilăriei lui Mihai Viteazul. Ce origine avea de fapt şi cine a fost omul-cheie al carierei sale

La 13 noiembrie 1594, la doar un an după înscăunarea sa, Mihai cheamă pe toți creditorii la vistieria domnească pentru a „încheia socotelile”. Dar socotelile sale erau mai mult decât sângeroase. Tunurile lovesc în plin în mulțimea celor adunați să îşi primească banii. Supraviețuitorii sunt masacrați de armata domnească. Au urmat circa 2000 de ieniceri, întreaga garnizoană turcească din Bucureşti, în frunte cu emirul.

Citeşte mai mult aici!


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here