Connect with us

Istorie

Istoria sosirii țiganilor pe teritoriul României. „Poporul român a primit întotdeauna cu dispreţ acest neam“

Published

on

Țiganii, numiți în prezent rromi, nu au trăit mereu pe teritoriul României. Astăzi ei reprezintă urmașii celor veniți din India (și de pe teritoriul actual al statului  Pakistan). Au sosit în ţările romanești în urmă cu 600 de ani. Timp de cinci secole au fost robi ai boierilor, domnilor sau mănăstirilor. Românii i-au acceptat pentru că reprezentau forţă de muncă ieftină şi cunoșteau meserii.

Nu se știe cu precizie momentul venirii lor în ţările române, dar după atestările documentare se ştie că țiganii conviețuiau alături de români încă din secolul al XIV-lea.

Părerea majorității istoricilor este aceea că locul de origine al țiganilor a fost India. Trăiau în nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului, fiind reprezentanți ai castei Ksatriya a rajpuitilor. Clanul a pribegit prin ţinuturile arabe şi turce, iar apoi prin cele europene. Țiganii au mai migrat în Iran si în Asia mediteraneană.

În secolul al IX-lea ajungeau în Imperiul Bizantin. Până în secolul al XIV-lea, au pătruns în sud-estul şi centrul Europei.

„Revărsarea asupra Europei s-a făcut cu încetul, folosindu-se mai multe căi, drumuri de penetraţie, opriri, etape. Unele dintre aceste etape s-au prefăcut cu timpul în adevărate patrii, ca de exemplu Grecia, Bulgaria, România”, se precizează în monografia etnică ”Ţiganii din România”, scrisă de Ion Chelcea în anul 1944.

Alexandru I. Gonţa,  consideră că ţiganii au sosit în Câmpia Română odată cu pecenegii şi cumanii, prin secolele al XI-lea – al XII-lea. În Ţara Românească, ţigani erau robi, alături de tătari, iar în Moldova, prezenţa lor este atestată mai întâi în anul 1414, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Documentele din Ardeal în care sunt pomeniți țiganii datează din anul 1423, de pe  vremea regelui Sigismund. Țiganii  din spațiul românesc trăiau în preajma curţilor boiereşti, a mănăstirilor sau la marginea târgurilor, având statutul de robi.

Istoricii i-au împărţit pe ţigani în nomazi şi sedentari, iar după meseriile practicate, erau zlătari, rudari sau căldărari.

Robi sau călăi aveau ca principale „virtuţii” furtul şi lenea

Istoricul J. Lebprecht scria că în Transilvania țiganii se împart în două categorii: ”aceia cu domiciliul stabil, care se ocupa in parte cu agricultura, parte cu meșteșuguri si mai ales cu fierăria, iar o parte își scot traiul din lăutărie, progresează bine si duc o viață liniștită, apoi sunt țiganii de șatră, care nu sunt stabili si cutreiera toata tara”. Călătorii străini își amintesc de etnia de groază care fura copiii şi caii românilor. De temut erau „netoţii”, ţiganii fără meșteșug, fără locuințe sau  corturi care rătăceau prin ţară şi făcea jafuri şi crime.

Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, scria că în timpul domniei sale ţiganii erau prezenţi în număr foarte mare în toată ţara: „Ţiganii sunt împrăştiaţi în toată ţara şi nu e boier că să nu aibă mai multe familii de ţigani, supuse lui. De unde şi când a venit acest neam de oameni în Moldova, nici ei nu ştiu şi nici analele noastre nu o spun. Întrebuinţează o limba care este obişnuită tuturor ţiganilor din aceste părţi şi este amestecată cu multe cuvinte curat greceşti şi cu multe chiar persane. Altă meserie, afară de fierărie şi arămărie, cu greu au. Natură li-e aceeaşi că şi în alte ţări, au aceleaşi moravuri şi supremă lor virtute şi diferenţa specifică este furtul şi lenea”.

Se pare că țiganii au fost tolerați în România mai ales din raţiuni economice. Mâna de lucru gratis a robilor ţigani ar fi fost motivul pentru care etnia a fost bine tolerată în zonă. Ţiganii au fost, de asemenea, favorizaţi, şi datorită meseriilor de căldărari sau lingurari pe care le cunoșteau şi pe care valahii nu le stăpâneau.

În ciuda faptului că i-au tolerat de la prima apariţie, românii de acum sute de ani au privit etnia ţiganilor cu dispreţ. „Poporul român a primit întotdeauna cu dispreţ acest neam, faţă de care nu are decât cuvinte de sarcasm usturător. El merge aşa de departe încât definește pe ţigani în afara noţiunii de om: «Nici salcia nu-i ca pomul, nici ţiganul nu-i ca omul». Moldoveanul îl îndepărtează spunând: «Țiganu şi d-a-nălghi, moldovean tot n-a hi». Alte sentimente la adresa ţiganilor îi caracterizează: «Ţiganu să fie cât de bogat, până n-a cere, nu-i sătul!»”, afirma  în monografia etnică ”Ţiganii din România”, Ion Chelcea în 1944.

Recomandare:   Misterele din orașul scufundat în urmă cu 1200 de ani fascinează și acum oamenii de știință

Dispreţul românilor faţă de ţigani a fost constatat şi de călătorii prin ţările româneşti. Despre atitudinea românilor faţă de ţigani W. Wilkinson scria: „Cu toate că ţiganii alcătuiesc o parte însemnată a comunităţii, ei sunt priviţi cu cel mai mare dispreţ de către ceilalţi locuitori că care, într-adevăr, se poartă cu ei puţin mai bine decât cu animalele şi epitetul insultător de hoţ sau oricare altul echivalent ar putea fi tolerat mai uşor decât acela de ţigan”.

Sursa:m.adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
14 Commentarii

14 Comments

  1. alex

    24 aprilie 2016 at 1:16 pm

    De 600 de ani o parte s-au adaptat modului de viata, s-au amestecat cu romani sau s-au romanizat. Acum numim tigani ce a ramas si nu s-a integrat.

    • STASU

      22 mai 2016 at 3:43 pm

      Sau integrat 90 la Suta . Problema care a ramas: ca tigani sau integrat Si Romani sau dezintegrat . Dovada este vie tigani majoritatea ai migrat an altr state pentru o viata mai buna Si romani ancet ancet pleaca Si ei dupa ei. Si atunci ma anteb Cinea fost primu Ou sau Gaina..??. Si Daca dati istoria anapoi veti vedea ca toti presedinti din trecut aveau linia genealogica din tigani. Ce va rog facetiva putin timp si documentativa findca veti afla foarte multe lucruri adevarate ce ascunde istoria. Singuru care este de cu totu alta nationalitate este actualu presedinte.

      • gabi

        19 iulie 2016 at 12:35 pm

        pacat ca nu scrii ceva si despre tine,sunt curios de ce nu sti sa scrii corect romaneste.

        • un roman

          1 iunie 2017 at 4:30 pm

          ….ce inseamna la tine ?…5%…7%…2% ??…sa fim seriosi …tiganu-i tigan si-n ziua de Paste !…tiganului daca-i dai de luni pana sambata pomana ( bani )…si nu-i dai si duminica …esti un nemernic !…romi ?…numai niste cretini au facut asa ceva …sa-i numeasca romi …TIGANI …astia sunt si vor exista in continuare …….probabil si tu esti tiganca …si normal …iti aperi neamurile …sunt si printre ROMANI scursuri…dar nu se compara …ai vazut tigan sa-si cumpere bilet pe Ratb ?…du-te in cartiere …gen ..Zabrauti …Livezilor …Amurgului…si sa-mi spui cati platesc lumina , apa , gunoiul ??…sa plece inapoi in India …asta-i parerea mea .

          • un roman

            1 iunie 2017 at 4:32 pm

            pt Nina si …Stasu (??).

          • radu

            6 iulie 2017 at 7:04 pm

            Din pacate, aveti perfecta dreptate…

  2. Calin Manta

    18 iunie 2016 at 7:34 am

    S au integrat 100% in hotii si smecherii…Rar care i normal la cap si munceste…

  3. Nina

    1 iunie 2017 at 4:10 pm

    Onestitatea , buna cuvinta , bunul simt , nu tin de etnie !
    In cei 6-700 de ani , multi tigani sau integrat , astfel incat intre ei si majoritarii demni de respect , nu exista nicio diferenta!

    • Mihai Izbaste

      3 iunie 2017 at 3:02 pm

      Taci dreqului, oameni ca tine au distrus Europa!

  4. RAVI

    30 martie 2018 at 9:42 pm

    1. Tiganii sunt eterogeni ca origine. Se pare ca in Romania sunt 27 de triburi apartinand “etniei” tiganilor In Romania sub termenul de tigan sunt acceptati:

    a.- urmasii meseriasilor adusi de imperiul otoman din Asia Mica pentru nevoile Imperiului Otoman, tigani ce nu au nimic comun cu populatia nomada punjabi ajusa in Romania si care nu se revendica ca fiind rromi. Ex.: cocalari, spoitori, fierari, caramidari, caldarari, rudari, gabori, argintari, etc

    b.- populatia nomada punjabi, cei marginalizati in societate datorita furturilor, pornita din nord-vestul peninsulei India (Punjab fiind impartit intre Pakistan si India) – teritoriul pe care se afla acum Pakistanul. Aceasta este adevarata populatie rroma. Si-au atribuit titlul de Satra in Romania, Khatri fiind o castă in nordul subcontinentului indian . Khatris din India erau forme de organizare asemanatoare breslelor la noi. Khatris din care provin tiganii ce au migrat la noi din India provin din regiunea Punjab si se ocupau teserea de sari, scribi si apoi cu comertul in perioada stapanirii mongole asupra Indiei. Khatri devenind chiar formatie de lupta cand interesele tribului o cereau. Unii membri ai Khatry s-au dovedit a fi foarte buni luptatori si au ajuns in solda Imperiului Mongol.

    Rrom in limba punjabi inseamna camera si jipsi inseamna tigan. O parte a membrilor apartinand Khatry au inceput sa fure in interiorul tribului si au fost exclusi din trib. Acesti exclusi, fiind marginalizati, au fost nevoiti sa migreze spre locuri unde nu li se cunostea naravul si puteu sa fure mai usor.
    Aceasta populatie migratoare a ajuns in Romania:
    b.1. – traversand Imperiul Bizantin
    b.2.- o alta ramura a migrat prin nordul Marii Negre. Aceasta populatie, sosita prin nordul Marii Negre, a dat chiar si un domnitor al Moldovei (Razvan) care, conform istoriei, era tigan si nu rom.
    Ion Iliescu avand bunicul ca membru al acestei etnii a hotarat ca toti tiganii sa se numeasca romi. Acest termen de rom a fost puternic sustinut de Petre Roman si Mugur Isarescu.

    c.- populatie nomada venita din nordul Africii prin sudul Europei – localizata in Transilvania

    2. Consacrarea termenului termenului de rrom este menita sa introduca dubii asupra originii populatiei majoritar romane aflata pe teritoriul vechii Dacii.
    3. Sunt interese contrare poporului roman, interese care incearca sa acrediteze ideia ca Romania este tara romilor si nu a romanilor. Numai in Romania, in opozitie cu ce se intampla in restul Europei, se forteaza introducerea termenului de rrom desi nimeni nu pronunta r dublu. In alte tari tiganii sunt cunoscuti sub diferite denumiri, dar numai ca rromi nu sunt cunoscuti:
    albaneza – cigan, armeana – gipsy, afrikaans – gipsy, azera – qaraçı(in opinia mea termenul qaraçı este un toponim), belorusa – tiganski,bosniaca – ciganski, bulgara – ciganin, catalana – gitano, ceha – cikan, creola haitiana – gipsy, croata – cigan, daneza – gipsy, engleza – gypsy, estona – muslane, filipineza – gipsi, finlandeza- mustalainen, franceza – gypsi, germana – zigeuner, greaca – giftos, gruzina- gypsy, hindi – jipsy, irlandeza – gypsy, islandeza – gypsi, italiana – gypsy, kannada – jipsi, letona – čigānu, lituaniana – čigonų, macedoneana – ciganska, magyara – cigány, malteza – gypsy, norvegiana – gypsy, olandeza – zigeuner, poploneza – cygan, portugheza – cigano, punjabi – jipsy, romana – tigan, rusa – tiganski, sarba – tiganski, slovaca – cigán, slovena – gypsy, spaniola – gitano, suedeza – gypsy, turca – Çingene, ucraineana – tiganski.

    • Bican

      4 septembrie 2018 at 9:52 pm

      eu cred in originea data de istoricul Gheorghe Serban in ‘CRONICA ROMANILOR

  5. RAVI

    30 martie 2018 at 9:54 pm

    O parte dintre tigani au ajuns din nordul Africii prin Spania. Erau buni ciorditori, meseriasi si buni luptatori.
    O uniune de triburi tiganesti au cucerit Viena in secolul 16. O parte dintre tiganii veniti din Nordul Africii s-au stabilit in Transilvania.

  6. RAVI

    30 martie 2018 at 10:04 pm

    A existat un tigan pe nume Razvan care a fost domnitor in Moldova.

  7. RAVI

    30 martie 2018 at 10:08 pm

    Tiganii au dat: muzicieni de renume si sportivi de renume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Legendele castelului Martinuzzi din Vinţu de jos, locul unde împărăteasa Maria Tereza îşi ucidea iubiţii

Published

on

By

Castelul Martinuzzi situat în Vinţu de Jos, comună care se află la doar 13 km de Alba Iulia, este unul dintre cele mai importante monumente ale Renașterii din Transilvania, iar de acest monument se leagă legenda Mariei Tereza.

O legendă care o are în prim-plan pe împărăteasa Maria Tereza este localizată la jumătatea secolului XVIII-lea. Poveştile care circulă în zona îi atribuie împaratesei mai multe crime, victime căzând bărbaţii cu care Maria Tereza făcea amor. “Maria Tereza intra cu bărbaţii pe poartă castelului, că atunci era canal de apă în jur, şi, după ce petrecea cu ei, dacă îi plăcea, îi ducea într-o camera de la etaj şi îi poftea să între acolo. După ce bărbatul îi trecea pragul, împărăteasa trăgea de o manetă şi se desfăceau podelele şi omul cădea în nişte săbii ce erau aşezate cu vârful în sus”, spune legenda. Din camera cu săbii ar fi existat un tunel care comunica direct cu râul Mureş pe unde toate cadavrele ajungeau în apă. Cercetările făcute în incinta castelului nu au confirmat existenţa unei trape sau a unui pasaj secret, după cum nu a fost demonstrată istoric nici posibilitatea ca celebra împărăteasă să fi vizitat vreodată zona Vinţu de Jos. Totuşi, oamenii din zonă îşi amintesc că în timpul când a fost construit drumul care trece prin apropierea castelului, s-a descoperit un tunel care se afla între castelul Martinuzzi şi râul Mureş, care curge la o distanţă de mai puţin de 200 de metri. Bătrânii mai povestesc cum că, în timpul furtunilor de vară, se aud urlete atât în perimetrul castelului, cât şi la ieşirea dintr-o grotă situată pe un deal la aproape doi kilometri depărtare şi despre care se spune că ar fi fost una dintre ieşirile de siguranţă ale castelului.   ”Sufletele morţilor din castel nu îşi găsesc liniştea”   Un fenomen greu explicabil s-a petrecut în luna august a anului 1975, când, într-o noapte cu cer senin, castelul a fost lovit de un trăznet, a cărui apariţie nu a fost explicată de către specialişti nici până acum. Singura parte din castel rămasă în picioare este pavilionul unde, se povesteşte că Maria Tereza îşi arunca iubiţii. Despre Maria Tereza, care a avut 16 copii, se susţine că era mare amatoare de plăceri trupeşti.   Sătenii au o explicaţie pentru toate aceste întîmplări bizare, inclusiv pentru prăbuşirea misterioasă a castelului. Ei spun că “odată şi odată trebuia să se întâmple, fiindcă oamenii care treceau noaptea prin apropierea castelului vedeau lumini care jucau la geamuri şi auzeau ţipete“. Mai mult, oamenii din zonă cred că sufletele morţilor din castel nu îşi găsesc liniştea şi tihna şi că ei ar fi stat la baza prăbuşirii clădirii. Ei mai spun că şi acum “… câteodată se mai aud urlete, ca de câine turbat, dar foarte rar“. Locuitorii comunei, în majoritate creştini ortodocşi, mai au o explicaţie pentru apariţia fenomenelor care bântuie castelul. Ei cred că toate acestea s-au întâmplat din cauza faptului că această clădire a fost ridicată pe locul unui cimitir, al cărui existenţă a fost confirmată de descoperirile făcute în urma unor săpături efectuate în curtea castelului.   Arheologii au găsit aici mai multe sicrie şi pietre funerare care datează de la începutul mileniului. După aceste descoperiri, castelul a devenit din nou subiectul unor legende care spun că “…în pereţi s-ar afla comori“, mai ales datorită faptului că în timpul săpăturilor au fost descoperite mai multe monezi de aur şi argint. Cu toate acestea, până acum nimeni nu a încercat să dea de urma presupusei comori, fiindcă structura de rezistenţă a clădirii este foarte slabă, iar pereţii se pot prăbuşi în orice moment. Chiar dacă ruinele castelului nu sunt deloc primitoare, autocarele cu turişti români şi maghiari se opresc şi acum să vadă locul pe care guvernatorul Martinuzzi l-a construit pentru a-şi petrece vacanţele.

Citeste mai mult: adev.ro/njccbq

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Misterele megaliţilor sau poteca celor „12 Apostoli” din Munţii Călimani

Published

on

By

Consideraţi cei mai masivi munţi vulcanici din România, Munţii Călimani ascund secrete vechi de mii de ani, depănând legende din vremea dacilor şi de pe vremea lui Pintea Haiducul.

De-a lungul a 11 km, cât ţine traseului tematic 12 Apostoli, pe turişti îi aşteaptă o excursie fascinantă prin păduri de molid şi păşuni subalpine, către una din cele mai frumoase destinaţii din Parcul Naţional Călimani, Rezervaţia 12 Apostoli. Rezervatia adaposteste mai multe figuri zoomorfe si antropomorfe, sculptate de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmente de lava cimentata.

Grupul de stânci ce formează rezervaţia cuprinde mai multe „sculpturi” fantastice ce atrag numeroşi vizitatori, ca de exemplu figura unui moş cu barbă, spre nord, a unui bătrân spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce aminteste silueta lui Nefertiti s.a. Printre acestea se remarca figura misterioasa a Mosului, ce prezinta trei fatete distincte, toate cu chip uman. Ineditul acestor stânci a provocat imaginaţia privitorilor, iar unii le-au asemănat cu megaliţii din Insula Paştelui. Cei 12 Apostoli, isi au originea in actiunea milenara de erodare a vantului si ploilor asupra rocilor vulcanice, neexcluzandu-se totusi nici varianta interventiei unor creatori stravechi de simboluri.

Pietrele scrise ale lui Pata

Intr-un sat de la poalele muntelui, la Gura Haitii, in curtea unui muntean batran si gospodar, se afla adapostite intr-un sopron improvizat trei bucati de stanca. Pe o bucata de scandura batuta de ploi, potrivita in cuie deasupra sopronului, sta scris cu vopsea „Muzeul Megalitilor”. Nea Vasile a fost timp de vreo douazeci de ani sofer la exploatarea de sulf din Calimani. Stie toate tainele muntelui, ii cunoaste darnicia si furia. Ii place sa colinde printre jnepenii pitici, pe acolo pe unde cerul pare sa se impreuneze cu pamantul. Asa si-a invatat si copiii… Sa respecte muntele cu maretia si greutatile lui. Vasile Pata povesteste ca in 4 iunie 1987, dupa o zi ploioasa, mergea, impreuna cu nevasta si cu fiul lui, catre cei 12 Apostoli. Claudiu Pata, care era in clasa a XII-a atunci la un liceu in Vatra Dornei, a descoperit, in santul adanc de 2 metri, sapat de viitura, o piatra pe care erau gravate insemne ciudate, printre care si simbolul soarelui. „Fiul meu ne-a spus, cu rasuflarea taiata, ca a descoperit o stanca ciudata. O stanca cu niste inscrisuri tainice si cateva desene greu de deslusit”, a povestit batranul. „A venit si geologul santierului de la mina sa vada minunea, impreuna cu un profesor. Ei au anuntat Institutul de Stiinte de la Bucuresti. Apoi, s-au mai gasit inca trei pietre gravate. A aflat si profesorul Traian Naum, cel care era cu adevarat interesat de muntii Calimani si cu care ne cunosteam de cativa ani. El a venit impreuna cu un arheolog, cu Marin Carciumaru. Cand profesorul Naum a vazut pietrele, a ingenuncheat si avea lacrimi in ochi”, a adaugat Vasile Pata.

«Doar strainii sunt interesati de megaliti »

Ajutat de cativa localnici, Vasile Pata a dus pietrele acasa. Specialistii din Bucuresti au luat in serios descoperirea lui nea Vasile. Asa a iesit la iveala originea stancilor, care se pare ca au fost inscriptionate pe la mijlocul mileniului IV. i.e.n. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor getilor.

Insemne bizare, scrijelite in piatra, cateva simboluri solare, asemanatoare celor din vechile culturi antice, egiptene sau aztece. Un desen pare sa simbolizeze Soarele si cateva planete. Altul pare un simbol precrestin. Un altul seamana izbitor cu un OZN!

In legatura cu primul megalit descoperit de familia Pata, autorii lucrarii „Muntii Calimani”, Traian Naum si Emil Butnaru, fac urmatoarele observatii: “Totalitatea gravurilor de pe latura principala a megalitului sunt subordonate, prin modul in care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze «in turbina » reprezentand probabil discul solar intalnit uneori in gravurile din Franta, Portugalia, Italia etc.” Nea Vasile spune ca „am hotarat impreuna (n.r. – cu profesorul Traian Naum) sa ducem cele patru pietre la muzeul din Vatra Dornei. Dar am vazut ca sunt lasate sa zaca ascunse si se umpleau de praf. Ba una dintre pietre a si disparut. A fost bagata in temelia unei cladiri! Nu le-am mai putut recupera. Am decis sa le aduc acasa. Le-am expus in curtea mea, in «Muzeul Megalitilor »”.

Cu o tristete blanda, Vasile Pata spune ca nu se acorda importanta megalitilor din ograda lui. „Din pacate, stiinta la noi e la pamant. Doar strainii se intereseaza si vin in expeditii ca sa le vada”.

Sursa: cultural.bzi.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister