Connect with us

Istorie

Istoria sosirii țiganilor pe teritoriul României. „Poporul român a primit întotdeauna cu dispreţ acest neam“

Published

on

Țiganii, numiți în prezent rromi, nu au trăit mereu pe teritoriul României. Astăzi ei reprezintă urmașii celor veniți din India (și de pe teritoriul actual al statului  Pakistan). Au sosit în ţările romanești în urmă cu 600 de ani. Timp de cinci secole au fost robi ai boierilor, domnilor sau mănăstirilor. Românii i-au acceptat pentru că reprezentau forţă de muncă ieftină şi cunoșteau meserii.

Nu se știe cu precizie momentul venirii lor în ţările române, dar după atestările documentare se ştie că țiganii conviețuiau alături de români încă din secolul al XIV-lea.

Părerea majorității istoricilor este aceea că locul de origine al țiganilor a fost India. Trăiau în nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului, fiind reprezentanți ai castei Ksatriya a rajpuitilor. Clanul a pribegit prin ţinuturile arabe şi turce, iar apoi prin cele europene. Țiganii au mai migrat în Iran si în Asia mediteraneană.

În secolul al IX-lea ajungeau în Imperiul Bizantin. Până în secolul al XIV-lea, au pătruns în sud-estul şi centrul Europei.

„Revărsarea asupra Europei s-a făcut cu încetul, folosindu-se mai multe căi, drumuri de penetraţie, opriri, etape. Unele dintre aceste etape s-au prefăcut cu timpul în adevărate patrii, ca de exemplu Grecia, Bulgaria, România”, se precizează în monografia etnică ”Ţiganii din România”, scrisă de Ion Chelcea în anul 1944.

Alexandru I. Gonţa,  consideră că ţiganii au sosit în Câmpia Română odată cu pecenegii şi cumanii, prin secolele al XI-lea – al XII-lea. În Ţara Românească, ţigani erau robi, alături de tătari, iar în Moldova, prezenţa lor este atestată mai întâi în anul 1414, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Documentele din Ardeal în care sunt pomeniți țiganii datează din anul 1423, de pe  vremea regelui Sigismund. Țiganii  din spațiul românesc trăiau în preajma curţilor boiereşti, a mănăstirilor sau la marginea târgurilor, având statutul de robi.

Istoricii i-au împărţit pe ţigani în nomazi şi sedentari, iar după meseriile practicate, erau zlătari, rudari sau căldărari.

Robi sau călăi aveau ca principale „virtuţii” furtul şi lenea

Istoricul J. Lebprecht scria că în Transilvania țiganii se împart în două categorii: ”aceia cu domiciliul stabil, care se ocupa in parte cu agricultura, parte cu meșteșuguri si mai ales cu fierăria, iar o parte își scot traiul din lăutărie, progresează bine si duc o viață liniștită, apoi sunt țiganii de șatră, care nu sunt stabili si cutreiera toata tara”. Călătorii străini își amintesc de etnia de groază care fura copiii şi caii românilor. De temut erau „netoţii”, ţiganii fără meșteșug, fără locuințe sau  corturi care rătăceau prin ţară şi făcea jafuri şi crime.

Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, scria că în timpul domniei sale ţiganii erau prezenţi în număr foarte mare în toată ţara: „Ţiganii sunt împrăştiaţi în toată ţara şi nu e boier că să nu aibă mai multe familii de ţigani, supuse lui. De unde şi când a venit acest neam de oameni în Moldova, nici ei nu ştiu şi nici analele noastre nu o spun. Întrebuinţează o limba care este obişnuită tuturor ţiganilor din aceste părţi şi este amestecată cu multe cuvinte curat greceşti şi cu multe chiar persane. Altă meserie, afară de fierărie şi arămărie, cu greu au. Natură li-e aceeaşi că şi în alte ţări, au aceleaşi moravuri şi supremă lor virtute şi diferenţa specifică este furtul şi lenea”.

Se pare că țiganii au fost tolerați în România mai ales din raţiuni economice. Mâna de lucru gratis a robilor ţigani ar fi fost motivul pentru care etnia a fost bine tolerată în zonă. Ţiganii au fost, de asemenea, favorizaţi, şi datorită meseriilor de căldărari sau lingurari pe care le cunoșteau şi pe care valahii nu le stăpâneau.

În ciuda faptului că i-au tolerat de la prima apariţie, românii de acum sute de ani au privit etnia ţiganilor cu dispreţ. „Poporul român a primit întotdeauna cu dispreţ acest neam, faţă de care nu are decât cuvinte de sarcasm usturător. El merge aşa de departe încât definește pe ţigani în afara noţiunii de om: «Nici salcia nu-i ca pomul, nici ţiganul nu-i ca omul». Moldoveanul îl îndepărtează spunând: «Țiganu şi d-a-nălghi, moldovean tot n-a hi». Alte sentimente la adresa ţiganilor îi caracterizează: «Ţiganu să fie cât de bogat, până n-a cere, nu-i sătul!»”, afirma  în monografia etnică ”Ţiganii din România”, Ion Chelcea în 1944.

Dispreţul românilor faţă de ţigani a fost constatat şi de călătorii prin ţările româneşti. Despre atitudinea românilor faţă de ţigani W. Wilkinson scria: „Cu toate că ţiganii alcătuiesc o parte însemnată a comunităţii, ei sunt priviţi cu cel mai mare dispreţ de către ceilalţi locuitori că care, într-adevăr, se poartă cu ei puţin mai bine decât cu animalele şi epitetul insultător de hoţ sau oricare altul echivalent ar putea fi tolerat mai uşor decât acela de ţigan”.

Sursa:m.adevarul.ro

13 Commentarii

13 Comments

  1. alex

    24 aprilie 2016 at 1:16 pm

    De 600 de ani o parte s-au adaptat modului de viata, s-au amestecat cu romani sau s-au romanizat. Acum numim tigani ce a ramas si nu s-a integrat.

    • STASU

      22 mai 2016 at 3:43 pm

      Sau integrat 90 la Suta . Problema care a ramas: ca tigani sau integrat Si Romani sau dezintegrat . Dovada este vie tigani majoritatea ai migrat an altr state pentru o viata mai buna Si romani ancet ancet pleaca Si ei dupa ei. Si atunci ma anteb Cinea fost primu Ou sau Gaina..??. Si Daca dati istoria anapoi veti vedea ca toti presedinti din trecut aveau linia genealogica din tigani. Ce va rog facetiva putin timp si documentativa findca veti afla foarte multe lucruri adevarate ce ascunde istoria. Singuru care este de cu totu alta nationalitate este actualu presedinte.

      • gabi

        19 iulie 2016 at 12:35 pm

        pacat ca nu scrii ceva si despre tine,sunt curios de ce nu sti sa scrii corect romaneste.

        • un roman

          1 iunie 2017 at 4:30 pm

          ….ce inseamna la tine ?…5%…7%…2% ??…sa fim seriosi …tiganu-i tigan si-n ziua de Paste !…tiganului daca-i dai de luni pana sambata pomana ( bani )…si nu-i dai si duminica …esti un nemernic !…romi ?…numai niste cretini au facut asa ceva …sa-i numeasca romi …TIGANI …astia sunt si vor exista in continuare …….probabil si tu esti tiganca …si normal …iti aperi neamurile …sunt si printre ROMANI scursuri…dar nu se compara …ai vazut tigan sa-si cumpere bilet pe Ratb ?…du-te in cartiere …gen ..Zabrauti …Livezilor …Amurgului…si sa-mi spui cati platesc lumina , apa , gunoiul ??…sa plece inapoi in India …asta-i parerea mea .

          • un roman

            1 iunie 2017 at 4:32 pm

            pt Nina si …Stasu (??).

          • radu

            6 iulie 2017 at 7:04 pm

            Din pacate, aveti perfecta dreptate…

  2. Calin Manta

    18 iunie 2016 at 7:34 am

    S au integrat 100% in hotii si smecherii…Rar care i normal la cap si munceste…

  3. Nina

    1 iunie 2017 at 4:10 pm

    Onestitatea , buna cuvinta , bunul simt , nu tin de etnie !
    In cei 6-700 de ani , multi tigani sau integrat , astfel incat intre ei si majoritarii demni de respect , nu exista nicio diferenta!

    • Mihai Izbaste

      3 iunie 2017 at 3:02 pm

      Taci dreqului, oameni ca tine au distrus Europa!

  4. RAVI

    30 martie 2018 at 9:42 pm

    1. Tiganii sunt eterogeni ca origine. Se pare ca in Romania sunt 27 de triburi apartinand “etniei” tiganilor In Romania sub termenul de tigan sunt acceptati:

    a.- urmasii meseriasilor adusi de imperiul otoman din Asia Mica pentru nevoile Imperiului Otoman, tigani ce nu au nimic comun cu populatia nomada punjabi ajusa in Romania si care nu se revendica ca fiind rromi. Ex.: cocalari, spoitori, fierari, caramidari, caldarari, rudari, gabori, argintari, etc

    b.- populatia nomada punjabi, cei marginalizati in societate datorita furturilor, pornita din nord-vestul peninsulei India (Punjab fiind impartit intre Pakistan si India) – teritoriul pe care se afla acum Pakistanul. Aceasta este adevarata populatie rroma. Si-au atribuit titlul de Satra in Romania, Khatri fiind o castă in nordul subcontinentului indian . Khatris din India erau forme de organizare asemanatoare breslelor la noi. Khatris din care provin tiganii ce au migrat la noi din India provin din regiunea Punjab si se ocupau teserea de sari, scribi si apoi cu comertul in perioada stapanirii mongole asupra Indiei. Khatri devenind chiar formatie de lupta cand interesele tribului o cereau. Unii membri ai Khatry s-au dovedit a fi foarte buni luptatori si au ajuns in solda Imperiului Mongol.

    Rrom in limba punjabi inseamna camera si jipsi inseamna tigan. O parte a membrilor apartinand Khatry au inceput sa fure in interiorul tribului si au fost exclusi din trib. Acesti exclusi, fiind marginalizati, au fost nevoiti sa migreze spre locuri unde nu li se cunostea naravul si puteu sa fure mai usor.
    Aceasta populatie migratoare a ajuns in Romania:
    b.1. – traversand Imperiul Bizantin
    b.2.- o alta ramura a migrat prin nordul Marii Negre. Aceasta populatie, sosita prin nordul Marii Negre, a dat chiar si un domnitor al Moldovei (Razvan) care, conform istoriei, era tigan si nu rom.
    Ion Iliescu avand bunicul ca membru al acestei etnii a hotarat ca toti tiganii sa se numeasca romi. Acest termen de rom a fost puternic sustinut de Petre Roman si Mugur Isarescu.

    c.- populatie nomada venita din nordul Africii prin sudul Europei – localizata in Transilvania

    2. Consacrarea termenului termenului de rrom este menita sa introduca dubii asupra originii populatiei majoritar romane aflata pe teritoriul vechii Dacii.
    3. Sunt interese contrare poporului roman, interese care incearca sa acrediteze ideia ca Romania este tara romilor si nu a romanilor. Numai in Romania, in opozitie cu ce se intampla in restul Europei, se forteaza introducerea termenului de rrom desi nimeni nu pronunta r dublu. In alte tari tiganii sunt cunoscuti sub diferite denumiri, dar numai ca rromi nu sunt cunoscuti:
    albaneza – cigan, armeana – gipsy, afrikaans – gipsy, azera – qaraçı(in opinia mea termenul qaraçı este un toponim), belorusa – tiganski,bosniaca – ciganski, bulgara – ciganin, catalana – gitano, ceha – cikan, creola haitiana – gipsy, croata – cigan, daneza – gipsy, engleza – gypsy, estona – muslane, filipineza – gipsi, finlandeza- mustalainen, franceza – gypsi, germana – zigeuner, greaca – giftos, gruzina- gypsy, hindi – jipsy, irlandeza – gypsy, islandeza – gypsi, italiana – gypsy, kannada – jipsi, letona – čigānu, lituaniana – čigonų, macedoneana – ciganska, magyara – cigány, malteza – gypsy, norvegiana – gypsy, olandeza – zigeuner, poploneza – cygan, portugheza – cigano, punjabi – jipsy, romana – tigan, rusa – tiganski, sarba – tiganski, slovaca – cigán, slovena – gypsy, spaniola – gitano, suedeza – gypsy, turca – Çingene, ucraineana – tiganski.

  5. RAVI

    30 martie 2018 at 9:54 pm

    O parte dintre tigani au ajuns din nordul Africii prin Spania. Erau buni ciorditori, meseriasi si buni luptatori.
    O uniune de triburi tiganesti au cucerit Viena in secolul 16. O parte dintre tiganii veniti din Nordul Africii s-au stabilit in Transilvania.

  6. RAVI

    30 martie 2018 at 10:04 pm

    A existat un tigan pe nume Razvan care a fost domnitor in Moldova.

  7. RAVI

    30 martie 2018 at 10:08 pm

    Tiganii au dat: muzicieni de renume si sportivi de renume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dezvăluiri

S-a născut în 1828. Imagini video cu cel mai bătrân român care a trăit vreodată. Un cioban din Oltenia, Ilie Stamate

Published

on

O viaţă liniştită şi o dietă fără carne, dar cu multe verdeţuri. Acestea ar fi fost secretele longevităţii unui cioban din Oltenia care este personajul principal al unui documentar din colecţia British Pathé.

Filmuleţul îl prezintă pe Ilie Stamate, din satul Firizu din Mehedinţi, care ar fi murit la vârsta de 138 de ani.

O echipă Digi24 a stat de vorbă cu oamenii care l-au cunoscut pe matusalemicul oltean.

„În vremea revoluţiei din 1848 era flăcău în toată firea, avea douăzeci de ani. 49 de ani la 1877. 86 la izbucnirea primului război mondial. Şi 135 de ani la intrarea Ştiinţei Craiova în categoria A. Decanul de vârstă al ţării este bine-nţeles oltean.”

Un bărbat sprinten, cu barba sură şi îngrijită. Aşa şi-l amintesc săteni din Firizu pe moş Mandău. Printre cei care l-au cunoscut se află şi actualul decanul de vârstă al localnicilor, care are doar 99 de ani.

„A mai trăit el mult în urmă, i-a făcut primarul casă”, povestește un localnic. Unii dintre localnici cred că Ilie Stamate a trăit foarte mult pentru că a avut o viață liniștită. Alții spun că secretul său a fost dieta compusă în principal din verdețuri.„Era un om slab, trăia din animale, ciobănitul era activitatea lui, griji prea multe nu a avut”, spune un alt localnic.

„Moș Măndău, 112 ani, cam așa, nu a mâncat carne în viața lui, a mâncat numai urzici și dragavei”, consideră un altul.
„Când eram mici, venea de la serbarea de 23 August, ne aducea bomboane, ne duceam pe la el în vizită”, își amintește Ion Mogoșanu, strănepotul lui Ilie Stamate.
În registrul primăriei figureaza că moş Măndău ar fi trăit doar 96 ani.

„Nu se ştia anul când s-a născut și au zis: hai să punem si noi un an, ca să nu fie registrul fără an de naștere, au ajuns la concluzia să pună anul 1872, dar nu cred, am avut bătrâni de 90 de ani și spuneau că tot bătrân l-au știut”, declară Andronie Grigorie, primarul comunei Ilovăț.

“Nu se stie cati ani a avut cand a murit. Era un om batran, zicea ca la razboiul cu turcii el afacut de garda pe aici pe dealurile astea, dar nu s-au gasit actele lui. El nu e nascut aici in sat, s-au ghidat asa dupa ce a spus el. El a fost cioban la vite, umbla pe timp de iarna cu pieptul gol, el nu stia de frig, de nimic. Ningea pe el acolo la oi, unde era cioban si nu avea nimic, desi dormea afara”, spune Mihai Moti, fostul vecin al lui Ilie Stamate.

„Cand am venit l-am prins aici in sat, venea aici la el de pe la partid, cum era in vremurile acelea si ii aducea paine. Spunea ca el a mancat mai mult de astea vegetale, urzici, dragavei, nu carne. Avea carne, dar zicea ca nu e buna si ca tine capre ca sa bea lapte de capra”, spune si Maria Mantog, o localnica din Firizu (Mehedinti).

„L-am prins in viata, era un batran cu barba, cu parul alb, mergea in boata, avea niste oi cu care se ducea in vale. Veneau incontinuu masini de pe la Severin la el acasa fiindca era cel mai batran om din Romania si se auzise pana la Bucuresti.
Era un om bun, nu se certa cu nimeni. Manca mai mult verdeturi, numai ce producea prin gospodarie”, isi aminteste Constantin Negoita.

Despre el se ştie că a fost căsătorit mai bine de 50 de ani cu soţia lui, Stanca, după care a mai avut două neveste . Documentarul British Pathé susţine insa că Ilie Stamate s-a născut în 1828 şi a murit la vârsta de 138 de ani, în 1966.

Surse: digi24.ro, adevarul.ro

Citește mai departe>>

Istorie

Descoperire uriaşă in Romania: Cetatea Veche din Sântana, de patru ori mai mare decât cunoscuta Troia

Published

on

Arheologii au descoperit la Arad o cetate care ar fi de trei ori mai mare decât Troia și se întinde pe aproape 90 hectare. Cetatea ar fi fost ridicată în urmă cu aproximativ 3.400 de ani, în epoca bronzului, relatează Aradon.ro. Cetatea ar fi avut un palat uriaș.

Cetatea Veche, cum a fost denumită de arheologi, a fost descoperită pe raza teritorială a oraşului Sântana, iar deși primele săpături efectuate acolo datează din anul 2009, în ultimii doi ani, o echipă mixtă româno-germană a intensificat cercetările şi au scos la suprafaţă descoperiri uriaşe.

Astfel, Rüdiger Krause, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, și profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, au ajuns la concluzia că Cetatea Veche din Sântana a fost ridicată în secolul XIV înainte de Hristos, respectiv cu aproximativ 3.400 de ani în urmă.

Mai mult, aceștia spun că cetatea este mult mai mare decât cetatea Troia, despre care se spune că, la vremea respectivă, era o civilizație avansată.

„Troia avea o suprafaţă de 29 de hectare, Cetatea de la Sântana are nu mai puţin de 89 de hectare. Clădirile din Troia au fost realizate din piatră. La Sântana, construcţiile au fost realizate din lut şi lemn, semn că civilizaţia era mai dezvoltată şi se adapta la materialele de construcţie de care dispunea. Cetatea de la Sântana a fost împrejmuită cu şanţuri de apărare adânci de peste patru metri, dar şi cu valuri de pământ de peste 20 de metri. Ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai mari şi impunătoare cetăţi din Europa”, a explicat Florin Gogâltan.

Cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generaţie, au fost efectuate măsurători magneometrice, cu ajutorul cărora a fost „desenată” cetatea.

„Am cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. Şi, în urma măsurătorilor, am descoperit rezultate care ne sperie: un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri. Vrem să continuăm săpăturile şi, pe cât posibil, vrem să facem această cetate să fie măreaţă, la fel cum a fost în urmă cu peste 3.000 de ani. Pentru că trebuie precizat faptul că, la vremea respectivă, cetatea de la Sântana era o capitală a Europei”, a mai declarat profesorul Florin Gogâltan.

Directorul Complexului Muzeal Arad, Constantin Inel, a anunţat că îşi doreşte ca la Sântana să fie realizat un muzeu.

„Putem vorbi chiar de un muzeu în sit, cum sunt multe alte cazuri în Europa. Vrem să valorificăm o parte din situl arheologic. Este imposibil să punem în valoare întreaga fortificaţie. Dar, potrivit cercetărilor efectuate, monumentul în sine s-a păstrat foarte bine, este intact”, a anunţat Constantin Inel, citat de aradon.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister