Articole adăugate recent

Acum 4.5 miliarde de ani planeta noastră semăna cu o sferă imensă de foc. De-a lungul timpului însă, ea s-a răcit iar imaginea de iad s-a transformat încetul cu încetul în ceva mai familiar nouă. Pentru a înţelege mai bine cum s-a petrecut acest lucru, este util să fie cunoscute câteva noţiuni elementare despre structura Pământului. Acesta prezintă un miez format din fier a cărui temperatură o atinge pe cea de la suprafața Soarelui, adică 6000 de grade Celsius. Al doilea strat se numeşte manta, de asemenea lichid, iar cel de-al treilea strat se numeşte crustă (scoarţă) care este deosebit de subţire în comparație cu celelalte două straturi. Practic tot ceea ce vedem în jurul nostru se sprijină pe o „coajă de nucă” groasă de numai câţiva kilometri, restul fiind o sferă fierbinte de materie, scrie scientia.ro.

Miezul de fier are o importanţă deosebită în supravieţuirea planetei. El creează un câmp magnetic care înconjoară suprafața Pământului şi ne protejează împotriva radiațiilor nocive şi a furtunilor care provin de la Soare.

Pe măsură ce tânărul Pământ s-a răcit, cantităţi enorme de aburi au fost eliberate din adâncurile lui, aburi care s-au ridicat în atmosferă dând naştere norilor. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că atunci când precipitaţiile au început să cadă nu s-au oprit timp de câteva mii de ani, constituind astfel cea mai lungă perioadă de timp ploios din istoria planetei. Cealaltă jumătate din apa existentă pe Pământ vine din spaţiu. La intervale foarte scurte de timp (din punct de vedere geologic), planeta a fost bombardată de comete. Experimental s-a dovedit că în jur de 20% din compoziţia unei comete este apă. În urma coliziunii cometelor cu Pământul apa ţinută captivă a fost eliberată, contribuind astfel la întregirea mărilor şi oceanelor, adică la acumularea echivalentului a 394 de trilioane de bazine de înot!

După răcirea scoarţei terestre singurele suprafeţe de uscat erau cele formate de activitatea vulcanilor. În momentul de faţă planeta noastră se află într-o perioadă în care vulcanii sunt foarte liniştiţi comparativ cu activitatea lor din trecut. Faptul că aceştia au fost atât de dinamici în trecutul timpuriu al Pământului este un lucru cât se poate de pozitiv.

Atunci când un vulcan erupe se eliberează în atmosferă, printre altele, şi cantităţi însemnate de dioxid de carbon. Acest gaz are efect de seră, iar odată ajuns în atmosferă menţine căldura pe suprafaţa planetei, protejând-o împotriva îngheţului.

Dacă ne-am putea întoarce în urmă cu 250 de milioane de ani am avea în faţă o planetă extrem de diferită comparativ cu ceea ce putem observa în prezent. Toate continentele erau unite într-un singur super-continent numit Pangeea. Termenul Pangeae vine din greacă şi înseamnă „tot pământul”. Totodată, exista un singur ocean, Panthalassa.

Datorită mişcării necontenite a plăcilor tectonice acest continent uriaş s-a rupt în bucăţi, iar de-a lungul a sute de milioane de ani au luat naştere mările, oceanele şi întinderile de uscat aşa cum le cunoaştem astăzi din hărţile geografice.

Dovada reală a existentei unui singur continent este faptul că dacă se încearcă o unire a lor, continentele de azi duc într-adevăr la formarea unui singur mare continent. Un exemplu la prima vedere este îmbinarea aproape perfectă a Americii de Sud cu Africa.

Cu 200 milioane de ani în urmă, continentul America de Nord se desprinde de Europa. America de Nord şi America de Sud, cât şi Europa şi Asia s-au despărţit în perioada Jurasicului (acum 200 – 146 milioane de ani). Tot în această perioadă India se separă de Gondwana şi se îndreaptă spre nord. Este perioada dinozaurilor.

În perioada Cretacicului (146 – 65 de milioane de ani în urmă), continentele sunt împrejmuite de mări şi se formează Oceanul Atlantic. America de Nord, Europa, Africa, Asia seamănă cu nişte insule.

Acum 85 de milioane de ani India nu era integrată în Asia, ci era parte componentă a unui continent foarte mare numit Gondwana. În urma activităţii plăcilor tectonice, India s-a desprins din continentul mamă, călătorind spre emisfera nordică. Atunci când a întâlnit placa Asiei, India s-a izbit puternic de aceasta iar în decursul a milioane de ani s-au format munţii Himalaya.

Munţii Himalaya sunt cei mai înalţi de pe planetă. Cu toate acestea, pe vârfurile lor s-au găsit fosile ale unor animale marine care au trăit acum 150 de milioane de ani. Când s-au descoperit aceste rămăşiţe, oamenii de ştiinţă au fost puşi în încurcătură deoarece nu puteau să-şi explice acest lucru. Acum se ştie că aceste fosile provin dintr-o mare demult dispărută care a fost strivită de deplasarea Indiei spre Asia.

Pe lângă faptul că activitatea vulcanilor ajută la reducerea temperaturii planetei, prin modul lor de funcţionare, aceştia au contribuit inclusiv la apariţia vieţii. Se crede că viaţa a luat naştere în apropierea vulcanilor. Primele forme de viaţă, bacteriile, au trăit în apa încălzită de aceştia, care le oferea dioxid de carbon şi hidrogen sulfurat ca hrană. Pentru noi aceşti compuşi gazoşi sunt nocivi, dar bacteriile se înmulţesc şi prosperă în asemenea condiţii. Aceste microorganisme au reprezentat singurele vieţuitoare ale planetei timp de două miliarde de ani, iar o anumită specie de bacterii, stromatolitele, au avut o importanţă deosebită în evoluţia vieţii. Ele au fost cele care au preluat dioxidul de carbon din atmosferă şi l-au transformat în oxigen, gaz vital pentru menţinerea vieţii.

Citește și:
Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

În această perioadă, dinozaurii vor dispărea. Extincţia în masă a dinozaurilor este pusă pe seama lovirii unui asteroid uriaş care a dus la o atmosferă otrăvitoare.

Se presupune că în viitor, peste aproximativ 250 de milioane de ani, continentele se vor uni din nou, formând încă o dată un super-continent, precum a fost la început Pangeae; va fi numit de data aceasta Pangeae Ultima, în inima căruia se va afla un alt imens deşert, cel de dinaintea Saharei.

Surse selective: scientia.ro; destepti.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here