Connect with us

Istorie

Cum a luat naștere fabrica OLTCIT, cea care a dat pe piață cea mai ieftină mașină de pe vremea lui Ceaușescu

Published

on

Oltcit, Citroënul din Olt, sau alternativa mai tinerească la Dacia 1300, a fost una dintre cele mai interesante aventuri industriale ale României. Una fără final fericit, din păcate, dar care ne arată cât de complicate sunt deciziile economice, indiferent de regimul politic care le ia.

Potrivit promotor.ro, la începutul anilor ’70, conducerea comunistă a României dorea să accelereze planul de industrializare rapidă a ţării, fără a ţine cumva cont de necesităţile reale ale economiei româneşti sau de pregătirea unor industrii pe orizontală capabile să intre rapid pe profit. Din acest motiv, sunt construite combinate siderurgice mamut, capabile să furnizeze cantităţi uriaşe de tablă către industria grea, dar şi către cea constructoare de maşini. Toate acestea sunt făcute prin accesarea unor credite externe care se dovedesc apoi extrem de scumpe, fără ca România să fie capabilă să exporte suficiente produse industriale pentru a le plăti la timp. Urma să plătim cu toţii această politică iresponsabilă în anii ’80, când datoriile au fost achitate mai ales prin exportul de alimente.

În contextul crizei petrolului din 1973, preţul energiei creşte dramatic, iar industria producătoare de autoturisme din Vest are foarte mult de suferit. În România, însă, cozile de aşteptare pentru Dacia 1300 se întind pe mai mulţi ani, iar Ceauşescu îşi doreşte o maşină mai mică, special concepută pentru oraş, şi mai ales economică. Se naşte, aşadar, un context propice pentru a crea prima maşină low-cost pregătită a fi exportată atât în Europa de Est, cât şi în ţările vestice.

Dacă uzina de la Piteşti producea deja în 1976 peste 60.000 de exemplare pe an din modelul Dacia 1300, comuniştii erau conştienţi că tehnologia de fabricare şi chiar maşina propriu-zisă erau învechite deja. Ţinta lor era să aducă în România nu doar un alt model de maşină, ci mai ales know-how modern şi o uzină pe măsură, cu roboţi, cu procese automatizate, cu tot tacâmul.

Încep negocierile cu românii, dar între timp are loc şi preluarea Citroën de către rivalul Peugeot, noua companie numindu-se PSA. Peugeot preia concurentul său istoric şi pune capăt mai multor proiecte, inclusiv proiectului Prototype Y, cel care fusese început pe o platformă concepută împreună cu Fiat, apoi continuat doar de francezi, dar care nu mai avea şanse de a fi produs, în faţa platformelor mai moderne aduse de la Peugeot.

Cum autorităţile comuniste române insistă pentru semnarea contractului cu francezii, aceştia scot de la sertar proiectul Y şi îl livrează, cu mici adaptări care ţin de starea drumurilor din Europa de Est, românilor. Oltcit a fost, aşadar, ultima maşină Citroën 100%, chiar dacă a fost asamblată doar în România, pentru că proiectul, piesele şi chiar şi uzina erau toate de concepţie Citroën! Toate maşinile PSA de după aceasta au avut aportul tehnologiei şi know-how-ului Peugeot. De asemenea, Oltcit urma să fie singurul model de maşină franceză asamblat exclusiv în afara Franţei!

Citește și:
Curiozităţi despre corpul uman. Sărutul are efect analgezic, atenuând durerea de cap

Pe data de 30 decembrie 1976 lua ființă societatea româno-franceză OLTCIT. Nicolae Ceauşescu delegase prim-ministrul Manea Mănescu să semneze un contract şi câteva acorduri de colaborare industrială şi financiară, pentru construirea la Craiova modelelor „Citroën Visa Spécial” şi „Citroën Visa Club” (redenumite „Oltcit Special” şi „Oltcit Club”).

Societatea mixtă OLTCIT primise un capital social de 500 de milioane de franci francezi (circa 100 milioane de dolari, potrivit cursului de schimb FF-$ de la 1 ianuarie 1977), din care statul român deţinea 64% (prin Centrala Industrială de Autocamioane şi Autoturisme, împreună cu Întreprinderea de Comerţ Exterior „Autodacia”), iar 36% erau ale companiei „Citroën”.

Referitor la modelele ce urmau a fi fabricate, autorităţile de la Bucureşti au acceptat propunerile franceze: „Citroën Visa Spécial” putea fi echipat cu motoare de 652 şi 1129 cm3, „Citroën Visa Club” urma să primească propulsoare de 1129 şi 1299 cm3, în timp ce versiunea utilitară (denumită „Enterprise”) avea trei variante de motorizare (652, 1129 şi 1299 cm3).

Contractul de constituire a societăţii mixte OLTCIT a fost semnat de Manea Mănescu şi George Taylor, preşedintele consiliului director al „Citroën” viceprim-miniştrii Gheorghe Oprea şi Ion Păţan (care era şi ministrul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale),

Ioan Avram (ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele), Nicolae Ionescu (secretar de Stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale) şi Raoul Delaye (ambasadorul Franţei în România).

Delegaţia investitorilor francezi a fost primită apoi de Nicolae Ceauşescu la Palatul Consiliului de Stat.

Citește și:
Primele mașini romanești erau incredibile. Unele aveau două roți și atingeau viteze de aproape 300 de km pe oră

Finanţarea societăţii s-a făcut cu garanţii emise de statul român şi credite oferite de 13 bănci franceze.

La 27 decembrie 1976, Consiliul de Stat a aprobat Decretul nr. 424/1976 privind constituirea Societăţii mixte „OLTCIT” S.A. pentru producţia şi comercializarea autoturismelor de mic litraj, iar la 17 martie 1977 a fost publicat Decretul Consiliului de Stat nr. 57/1977 privind aprobarea unor măsuri pentru realizarea obiectivului Societatea mixtă „OLTCIT” S.A.

Conform documentului, se aprobase scoaterea din circuitul agricol a unei suprafeţe de 173,7 ha (din care 140 definitiv), în scopul construirii uzinei pe platforma industrială de est a Craiovei, în perioada 1977-1981. Pentru realizarea fundaţiilor preselor din hala de presaj au fost utilizate 1890 de coloane vibroforate.

Ceremonia de începere a lucrărilor de construire a uzinei a avut loc la 17 iunie 1977, în prezenţa lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu.

Investiția româno-franceză nu era văzută cu ochi buni de fabricanții germani de automobile, mai ales datorită faptului că vehiculele românești erau mai ieftine.

Surse promotor.ro  contributors.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Muncitorul

    25 august 2018 at 3:14 pm

    Mă lovește iar nostalgia. Când mă gândesc și la Aro. Am ajuns să nu mai deținem nici o marcă. O țară care nu produce nimic…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

„Frumoasa și Bestia” au existat în realitate! Povestea din spatele celebrului basm

Published

on

By

„Frumoasa și Bestia” este una dintre cele mai frumoase povești pentru copii din toate timpurile. Ceea ce puțini oameni știu este faptul că personajele Belle și Bestia nu sunt invenții ale unei imaginații bogate, ci au fost inspirate din viața lui Petrus Gonsalvus, un bărbat născut în jurul anului 1537, în insula Tenerife și care suferea de o boală extrem de rară ce îl făcea să arate ca un animal.

Publicat pentru prima oară în 1740, basmul „Frumoasa și Bestia” a trecut prin mai multe modificări, făcute de mai mulți scriitori, până să ajungă în mâinile poetului scoțian Andrew Lang, în 1889. Potrivit mai multor experți, Bestia nu este un personaj închipuit, ci ar fi fost inspirată de povestea lui Petrus Gonsalvus, un bărbat născut în jurul anului 1537.

„Bestia” Petrus Gonsalvus a marcat o premieră în istoria medicală. El a fost primul caz documentat vreodată al unei persoane care suferă de hipertricoză, una dintre cele mai rare boli din lume. Până în ziua de astăzi, există doar 150 de cazuri cunoscute. Cunoscută și ca sindrom Ambras sau sindromul omului-vârcolac, anomalia genetică se manifestă prin creșterea excesivă a părului pe față și în toate zonele care în mod normal ar avea pilozitate redusă.

Prezentat la curtea regelui Henric al II-lea al Franței când avea doar 10 ani, Petrus avea deja fața complet acoperită de păr. A fost primit cu căldură la curtea regală, unde a rămas până în 1559, când a murit regele. A avut o copilărie frumoasă, nu a dus lipsă de nimic, beneficiind și de o educație aleasă.

În această perioadă, s-a căsătorit cu Catherine, o tânără franțuzoaică. La fel ca Belle și Bestia din poveste, Petrus și Catherine au trăit împreună până la adânci bătrâneți și au avut patru copii, dintre care trei au moștenit hipertricoza.

După moartea regelui Henric al II-lea, cei doi au ajuns la curtea Margaretei de Habsburg, ducesa de Parma și guvernatoarea Țărilor de Jos Habsburge. În 1582, ducesa s-a întors în Italia, însoțită de familia Gonsalvus.

Odată ajunși în Italia, familia a devenit renumită. Arhiducele de Austria, Frederic al II-lea, a comandat o serie de portrete pentru fiecare membru al familiei de „ciudați”. Lucrările au fost expuse în Camera Artelor și Curiozităților din castelul Ambras, de lângă Innsbruck și pot fi văzute și astăzi. De aici a venit și denumirea de „sindrom Ambras”, în 1933.

Felul în care sunt ilustrați membrii familiei Gonsalvus este o oglindire perfectă a descrierii medicului și naturalistului italian Ulisse Aldrovandi, unul dintre părinții zoologiei moderne. El a descris întâlnirea cu familia în „Monstrorum historia”. Îl numea pe Petrus „omul pădurii” din Insulele Canare și considera că aparținea unei alte specii de oameni. Teorie greșită, evident, hipertricoza fiind cauzată de o mutație genetică.

Nu se știe nimic despre soarta lui Petrus și a soției sale, Catherine. Singurul membru al familiei Gonsalvus despre care există informații este fiica lor, Tognina. Cu toate că a moștenit boala tatălui ei, s-a căsătorit și a avut mai mulți copii, toți fiind afectați de hipertricoză.

sursa: historia.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Metodele prin care Ceauşescu a încercat „să şteargă” Crăciunul din conştiinţa românilor

Published

on

By

Unul dintre principalele obiective ale comuniştilor, în frunte cu Nicolae Ceauşescu, a fost să transforme poporul român, care era în mare parte creştin-ortodox, într-unul ateu. În acest sens, Ceaușescu a încercat să șteargă cuvântul Crăciun din conştiinţa românilor. De altfel, multe voci afirmă că nu este întâmplător faptul că execuţia dictatorului şi a soţiei sale a avut loc pe 25 decembrie 1989, în ziua de Crăciun.

Nicolae Ceaușescu, fostul dictator al României a încercat cu orice preț să șteargă din conștiința românilor conotația creștină a Crăciunului. Astfel, Moș Crăciun a fost înlocuit de Moș Gerilă, iar Bradul de Crăciun a fost transformat în Pom de iarnă. Practic cuvântul Crăciun urma să fie șters din istorie.

Pentru a duce la sfârșit acest plan malefic, comuniștii au transformat zilele de 25 și 26 decembrie în zile lucrătoare. Așa au sperat că vor reuși să șteargă Crăciunul din calendarul românilor.

Din anul 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar moșul nu arăta în niciun caz așa cum îl știm noi astăzi cu barbă albă și haine roșii. În ziarele de la vremea respectivă, moșul apărea sub denumirea de Moș Gerilă.

Dacă Moș Crăciun și bradul de Crăciun nu mai existau, în consecință nu mai existau nici Sărbatorile de Crăciun. Acestea s-au regrupat sub numele de Sărbători de iarnă. Iar startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, 30 sau 31 decembrie.

Moşul comunist Gerilă

Moșul devenise un activist de partid, iar serbările de Crăciun erau sinstre. Copiii erau adunați de comuniști în fabrici şi uzine în fața moșului, unde, pentru a primi cadouri, trebuia să recite poezii comuniste.

Versurile special create pentru noul moş ,Gerilă, aveau şi ele tentă socialistă. De aceea printre versurile poeziei, se regăsesc următoarele cuvinte: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine.

Moş Gerilă şi darurile lui erau produsul societăţii comuniste, iar recunoştinţa copiilor trebuia să se întoarcă către partid. Mesajele din revistele pentru pionieri şi UTC-işti  îndemnau în acest sens.

„Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al lui Moş Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioşia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune şi foarte bune din carnetul de elev. Surprizele care-i aşteaptă sînt multe şi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4,2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiţionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd”, scria revista „Cutezătorii din anii 80”, potrivit Adevărul.

Pluguşorul comunist al lui Ceaușescu

Comuniștii și-au pus amprenta pe tot ceea ce înseamnă tradiție de Crăciun. Prin urmare, cântecele și colindele clasice, au suferit modificări majore.

Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, acesta a fost înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

„Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ….” suna Pluguşorul din 1980.

Crăciunul cu perdeaua trasă

Crăciunul copiilor din vremea lui Ceaușescu, a fost îngrozitor. Ei intrau în vacanța de iarnă după 22 decembrie, dar nu aveau voie să se bucure de Crăciun decât după 27 decembrie. Și tot după această dată aveau voie să împodobească „pomul de iarnă”.

Cei care îndrăzneau să împodobească bradul mai devreme îl așezau departe de ferestre și nu puneau în niciun caz instalații de iluminat, pentru că nu voiau să atragă atenția. Podoabele principale erau globulețele și aranjamentele din hârtie creponată, deoarece beteala nu se găsea în magazine. Sărbătorile de iarnă începeau cu Revelionul, iar trecerea dintre ani se făcea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

„Dragi tovarăşi şi preteni, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, intrăm în noul an cu încrederea deplină în forţele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare. Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi comunismului în patria noastră”, spunea Nicolae Ceauşescu, la Revelionul din 1988, ultimul său mesaj transmis în noaptea dintre ani.

Sursa: playtech.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister