Connect with us

Descoperiri

Comportamentul albinelor în timpul unei eclipse totale de Soare. „Al şaselea simţ” le spune că urmează să se producă acest fenomen

Published

on

Numeroase studii au scos la iveală comportamentul păsărilor şi al mamiferelor când lumina Soarelui dispare în plină zi. Acestea au arătat că eclipsa provoacă animalelor o stare de confuzie cauzată de dispariţia luminii solare care le perturbă ritmul circadian. În ceea ce priveşte albinele, cercetătorii au descoperit un al şaselea simţ al acestora, care le face să-şi schimbe comportamentul nu numai în timpul eclipsei propriu-zise, ci şi anterior producerii acesteia.

Cercetătorii de la Universitatea din Missouri au decis să profite de eclipsa de Soare din 21 august 2017 și să studieze aceste insecte. Peste 400 de oameni de știință s-au implicat în cercetare, reușind să înființeze 16 stații de monitorizare a albinelor în timpul eclipsei în statele Oregon, Idaho și Missouri, scrie Science Alert.

În toate cele 16 locații, în timpul eclipsei nu a fost înregistrat nici măcar un singur zumzet, albinele pur și simplu au făcut liniște, nu au zburat, nu au lucrat, nimic. Un alt lucru bizar: înainte de producerea eclipsei, conștientizând parcă ceea ce urmează să se întâmple, aceste uimitoare insecte s-au aventurat în zbor pe distanțe mai scurte decât în zilele precedente petrecerii fenomenului, dorind, cel mai probabil, să ajungă la stup înainte ca „ziua să se termine brusc”. Această constatare ne sugerează că un al șaselea simț le spune că urmează să se producă acest fenomen, ceea ce este o descoperire extraordinară.

Următoarea eclipsă totală de Soare din America de Nord va avea loc pe data de 8 aprilie 2024. Înainte de aceasta, cercetătorii care au lucrat la această observație speră să-și îmbunătățească sistemele de înregistrare și detecție astfel încât să poată distinge mult mai bine zborurile albinelor, pentru a putea determina cu exactitate dacă acestea se grăbesc cu adevărat spre casă înainte de producerea unei eclipse. Cercetarea a fost publicată în Annals of the Entomological Society of America.

Citește și:
Semnele bolilor care se ascund în spatele unei banale răceli

Sursa: cunoastelumea.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Arta

Picturile lui Leonardo da Vinci sunt adevărate capodopere. Puţini ştiu însă că acurateţea acestora se datorează unei boli oftalmologice rare a artistului

Published

on

By

Geniu creator din perioada de apogeu a Renaşterii, Leonardo da Vinci a fost cu siguranţă una dintre personalităţile care au marcat istoria omenirii. Se pare însă că în spatele acestui geniu s-a aflat o problemă de vedere, care l-a ajutat să picteze cu acuratețea pentru care a rămas faimos.

În spatele acurateții cu care  Leonardo da Vinci reprezenta pe pânză lucrurile din realitate, ar fi stat un defect de vedere, conform unui studiu publicat în jurnalul JAMA Opthalmology.

Se crede că da Vinci ar fi suferit de exotropie intermitentă, o formă de strabsim divergent, în care ochiul tinde „să fugă” spre exterior. Doar 1% din populație suferă de această afecțiune, conform aceluiași jurnal medical, iar faptul că era intermitentă i-ar fi permis geniului renascentist să treacă de la folosirea ambilor ochi la a folosi doar unul (vedere monoculară), relatează Adevărul.

Christopher Tyler, autorul studiului, de la School of Health Sciences of City, University of London, a analizat șase creații de-ale pictorului – două portrete, două picturi în ulei și două sculpturi -, despre care acesta ar fi lăsat în scris că îi reflectă chipul. Astfel, Tyler a comparat aliniamentul ochilor în aceste opere, ajungând în cele din urmă la diagnosticul menționat mai sus.

Da Vinci nu este însă singurul dintre marii artiști care ar fi lăsat dovezi conform cărora ar fi suferit de afecțiuni ale ochilor, Rembdrandt, Picasso sau Degas aflându-se în aceeași situație.

„Prezența exotropiei, mai ales dacă era intermitentă, probabil a contribuit la abilitatea excepțională a lui da Vinci de a captura spațialitatea pe pânze”, scrie Tyler în studiul său.

Citește și:
Nouă lucruri interesante văzute și auzite în Coreea de Sud, de la freza lui Kim Jong-un, la zidul Berlinului din stația de tren Dorasan

Persoanele care prezintă strabism pot dezvolta o vedere monoculară, nu binoculară, ceea ce înseamnă că cei doi ochi sunt folosiți separat, efectul fiind creșterea câmpului vizual și percepția profunzimii.

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Descoperiri

Misteriosul râu subacvatic din Marea Neagră. Aici pot fi întâlnite cascade asemănătoare celor terestre și chiar copaci. Viteza de curgere este de 6,5 km/ora

Published

on

Mama-natură nu încetează să ne uimească! O echipă de cercetători britanici de la Universitatea din Leeds. (Anglia) care studiază bazinul Mării Negre a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat râu subacvatic activ, fiind primul din lume de acest gen. Descoperirea acestui râu a fost anunțată la 1 august 2010 si conform specialiştilor, acest „râu“ ar curge de-a lungul abisului marin al Mării Negre, modificându-i geografia prin formarea unor canale şi bazine. Este fascinant, cu copaci şi frunze ce cad pe fundul mării, are chiar şi cascade!

Acest râu este primul de acest gen din lume, fiind de 350 de ori mai mare ca Tamisa (râul care trece prin Londra). Râul subacvatic izvorăște în zona Strâmtorii Bosfor, acolo unde apa Mării Mediterane, mai densă şi mai sărată, se scurge în bazinul Mării Negre – un fost lac cu apă dulce ce are un conţinut de sare mult mai scăzut decât al Mediteranei.  Dacă ar fi fost descoperit pe uscat, oamenii de ştiinţă estimează că ar fi fost al șaselea râu ca mărime de pe Terra, din punct de vedere al debitului. „Apa acestui torent este mai densă decât apa din jur pentru că are o concentraţie mult mai ridicată de sare şi transportă foarte multe sedimente„, a spus Dan Parsons coordonatorul acestui proiect.

Torentul „curge printr-o albie formată pe platforma marină a Mării Negre, la fel cum un râu curge la suprafaţă. Câmpiile abisale ale oceanelor noastre sunt asemenea deşerturilor de la suprafaţă, în sensul în care este foarte puţin probabil să găsim forme de viaţă care să le populeze”. Astfel de torenţi pot transporta substanţe nutritive, practic viaţă într-o zonă care, în mod normal, nu este un mediu propice dezvoltării ei chiar şi la aceste adâncimi, făcând posibilă dezvoltarea unor forme de viaţă extremofile, explică cercetătorul britanic.

Albia astfel formata atinge in unele locuri o adancime de peste 35 metri si aproape un kilometru in latime. Cercetatorii britanici sustin ca raul are curenţi, vârtejuri chiar şi cascade, asemenea unui râu obișnuit, iar viteza de curgere este de 6,5 km/ora, având un debit de 22.000 metri cubi de apa pe secunda.

Cursul misteriosului rău are 60 km lungime, apoi dispare intr-o groapa abisala de pe fundul marii, in drumul lui, insa formează canale si aduna afluenți, la fel ca fratiii lui de la suprafață.

Curgerea raului este rezultatul activității forţei gravitaționale exercitate asupra diferenței de densitate, care poate fi produsă de concentrații mari de sare şi sedimente. Acesta este echivalentul subacvatic al unor curgeri piroclastice (rocă şi curenți de gaze care se mișca foarte repede în cazul unei erupţii vulcanice – n.r.). Pentru a fi mai uşor de înţeles, e ca şi cum ai turna detergent de vase în apa din chiuvetă, iar acesta, fiind mai dens, se scurge spre gura de scurgere. Acești curenţi care curg prin râurile subacvatice poartă forme de viaţă, precum şi nutrienţi, carbon şi oxigen în adâncurile mărilor. Este foarte probabil ca mediile acestea să poate găzdui viaţă, dar deocamdată se cunosc mult prea puţine lucruri (D.Parson).

Aceste râuri pot avea până la 4.000 de kilomtri lungime, cu maluri înalte de până la 800 de metri şi late de câţiva kilometri.  Pana in prezent, este singurul rau gasit pe fundul unei mari sau ocean. Au fost, in schimb, găsite canale asemănătoare, râurile care le-au format dispărând. Unul din cele mai mari astfel de canale se afla pe langa coasta Braziliei, unde Amazonul se varsa in Oceanul Atlantic.

Această descoperire ar putea oferi noi informaţii despre felul în care viaţa este prezentă chiar şi la adâncimi enorme în apa mărilor şi oceanelor, departe de nutrienţii– fitoplancton şi zooplancton- prezenţi în apele de suprafaţă. Sedimentele care trec prin aceste canale sunt depozitate în mătci formate în abisul mărilor, unde formează cele mai mari depozite de acest fel de pe glob. Aceste depozite sunt cheia schimbărilor climatice, a cutremurelor de mare magnitudine, a mişcărilor tectonice şi formează de asemenea unele dintre cele mai mari rezervoare de hidrocarburi din lume.

Dan Parsons, a mai spus că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest râu, loc unde s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi.

Citește și:
O poartă către lumea dincolo de moarte la Marea Neagră, un oraș subteran ale cărui taine nu au fost încă descifrate

Râul de pe fundul Mării Negre nu este „singur pe lume”. În adâncul Mării Mexicului există un râu asemănător descoperit de fotograful „submarin” rus Anatoli Beloșchin. Acesta a realizat fotografii exceptionale a unui rau subacvatic, situat intr-o caverna subterana (Cenote Angelita) din Tulum,Mexic. (vezi imaginile in clipul de mai jos). Aceste imagini vin să ne demonstreze cam cum arata raul din Marea Neagra. Iata si descrierea făcuta de el : ” Eram la 30 de metri adâncime , apa dulce, apoi cu cat ma deplasam mai jos, pe la 60 de metri, spre fundul peșterii apa se transforma din pura in sărata unde am observat un rău dedesubt, cu copaci si frunze căzute…De fapt, raul ce-l vedeți in fotografii este un strat de hidrogen sulfurat „.

Oamenii de ştiinţă bănuiesc că mai există astfel de râuri subacvatice, după ce scanările sonare ale adâncurilor marine au dezvăluit canale şerpuite în oceanele din întreaga lume.

Surse: Agerpress  Adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister