Connect with us

Descoperiri

Comoara lui Decebal, cel mai valoros tezaur descoperit vreodată pe teritoriul României, a stârnit fascinația istoricilor de-a lungul anilor

Published

on

Chiar dacă în România lista comorilor descoperite este una uriașă, cel mai mare tezaur care a ieșit vreodată la suprafață rămâne comoara lui Decebal. De-a lungul anilor, comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetățile sale, au stârnit fascinația istoricilor.

Cele mai importante relatări despre descoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câțiva pescari, în albia râului Strei.

Inainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor în albia râului Sargeţia (astazi Raul Strei), care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius.

Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius.

Autorul „Istoriei Romanilor” mai scria că invadatorii ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea. Comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint. Cucerirea Daciei a fost sărbătorită timp de 123 de zile în Imperiul Roman, mai scria Dio Cassius.

Sub raul Sargetia (raul Strei de astazi, se varsa in Mures lângă Simeria), ce trecea pe langa palatul lui Decebal, au fost gasite comorile. Cu ajutorul unor prizonieri, Decebal a deviat cursul răului si a pus sa fie excavat fundul acestuia. Acolo a aruncat o mare cantitate de argint, aur si alte obiecte de pret ce puteau indura umiditatea. Apoi au pus pietre si pământ deasupra lor si au dat drumul răului. Tot ce a fost folosit la lucrari a fost ascuns in grotele din împrejurimi. Prizonierii au fost ucisi.

Iată cum a descris găsirea comorii renumitul Gheorghe Șincai.

„Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”.

Istoria spune că însuși Decebal ar fi dat ordine ca tezaurul să fie îngropat înainte ca romanii să invadeze teritoriul, iar cei care au făcut acest lucru ar fi fost uciși. Pentru a nu se afla niciodată…

Cea mai mare parte a aurului a fost dezgropata intre 1540 si 1759 in Sarmisegetusa Regia – 700 kg de aur. Au mai existat si alte descoperiri in secolul al XIX-lea. Dio Cassius apreciaza tezaurul la 165 tone de aur si 331 tone de argint. Un tezaur ce l-a ajutat pe Traian sa redreseze imperiul.

Povestea comorii descoperită în Strei în urmă cu aproape cinci secole a fost privită cu mult interes de istorici. Unii dintre cercetători au susţinut că a fost puţin probabil ca tezaurul să fi fost găsit în albia Streiului, ci mai degrabă în vecinătatea cetăţilor dacice. „Relatările lui Lazius nu coincid cu cele scrise de Centorio. Informaţia acestuia din urmă că tezaurul a fost descoperit „într-o fortăreaţă foarte veche, aproape de Deva, după ploi abundente”, ni se pare mai corespunzătoare cu realitatea.

Neverosimil ni se pare detaliul că tezaurul s-ar fi găsit în „albia râului Strei”, sub undele căruia s-ar fi aflat o construcţie bolţită, ca o criptă, dărâmata de un copac căzut peste ea. Dimpotrivă, descrierea lui Centorio ne permite să emitem ipoteza că acet tezaur a fost găsit într-o cetate dacică din munţii Orăştiei”, relata Iudita Winkler într-o cercetare publicată în 1972, în revista Studii şi cercetări de istorie veche, apărută sub egida Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.

Iudita Winkler prezenta şi alte informaţii despre comoara dacilor. „Dintre cronicarii saşi ai secolului al XVII-lea, J. Troester adaugă la cele expuse de Lazius şi Centorio unele elemente noi, provenite fie din documente locale, fie din tradiţia orală. El ştie că pescarii ce au descoperit tezaurul „locuiau în Grădişte, sat mic, lângă un vechi oraş, că la tezaur s-a aflat şi o mare cantitate de pIăci neştanţate şi că guvernatorul Transilvaniei i-a trimis lui Ferdinand două mii de Lysimachei. Într-o altă variantă, dată de M. MiIles, ca loc de descoperire se indică tot râul Strei. Spre deosebire de predecesori, el scrie însă că tezaurul s-a găsit „aproape de Deva, unde înainte se afla Ulpia Traiana”, iar descoperitorii ar fi fost ţăranii care vroiau să-şi adape vitele la amiazi pe malul râului Strei”, adăuga Iudita Winkler, în articolul „Consideraţii despre moneda Koson”.

T. Statilius Crito din  Heraclea, medicul lui Traian, scriind cartea Getica, afirma ca tezaurul lui Deceval avea 2200 tone de aur si 4500 tone de argint. Unii istorici cred ca este o eroare de copiere. Chiar daca era vorba de o zecime ar fi valorat enorm.

Alti istorici avanseaza cifrele de mai sus. Totusi, romanii sustineau ca intr-un singur jaf furasera 165 tone de aur si 300 tone de argint. Iar aceste cifre sunt perfect credibile avand in vedere exploatarile masive de metale pretioase din Muntii Apuseni. Se crede ca statul dac avea un control central asupra circulatiei monezilor.

Citește și:
Comoara din Rusia. Ce nestemate ascunde craterul unui meteorit prăbușit în urma cu 35 de milioane de ani

Asa s-a nascut legenda tezaurului lui Decebal, preluata apoi de Cassius Dio care a facut-o celebra.

Ceea ce nu stim si nu realizam este ca Roma a folosit Dacia ca o mina de aur. La propriu. Minele din Apuseni au inceput sa produca pentru imperiu. Nu a contat daca Traian a gasit sau nu o comoara ingropata. Si nici dimensiunile ei. Minele Daciei au fost suficiente pentru a bate monezi noi si a redresa finantele Imperiului. Analizand aurul din monezile batute in vremea lui Traian constatam ca acesta provine fix din Dacia.

Din nefericire, ce a mai ramas din aur a fost furat de austro-ungari, apoi l-am dat noi de bunavoie rusilor spre pastrare. 120 de tone mai exact, din care am recuperat doar 33.

Surse selective: Adevarul.ro; mytologica.ro Mai multe informații despre Comoara lui DECEBAL acest subiect gasiti si aici 

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.

Arta

Picturile lui Leonardo da Vinci sunt adevărate capodopere. Puţini ştiu însă că acurateţea acestora se datorează unei boli oftalmologice rare a artistului

Published

on

By

Geniu creator din perioada de apogeu a Renaşterii, Leonardo da Vinci a fost cu siguranţă una dintre personalităţile care au marcat istoria omenirii. Se pare însă că în spatele acestui geniu s-a aflat o problemă de vedere, care l-a ajutat să picteze cu acuratețea pentru care a rămas faimos.

În spatele acurateții cu care  Leonardo da Vinci reprezenta pe pânză lucrurile din realitate, ar fi stat un defect de vedere, conform unui studiu publicat în jurnalul JAMA Opthalmology.

Se crede că da Vinci ar fi suferit de exotropie intermitentă, o formă de strabsim divergent, în care ochiul tinde „să fugă” spre exterior. Doar 1% din populație suferă de această afecțiune, conform aceluiași jurnal medical, iar faptul că era intermitentă i-ar fi permis geniului renascentist să treacă de la folosirea ambilor ochi la a folosi doar unul (vedere monoculară), relatează Adevărul.

Christopher Tyler, autorul studiului, de la School of Health Sciences of City, University of London, a analizat șase creații de-ale pictorului – două portrete, două picturi în ulei și două sculpturi -, despre care acesta ar fi lăsat în scris că îi reflectă chipul. Astfel, Tyler a comparat aliniamentul ochilor în aceste opere, ajungând în cele din urmă la diagnosticul menționat mai sus.

Da Vinci nu este însă singurul dintre marii artiști care ar fi lăsat dovezi conform cărora ar fi suferit de afecțiuni ale ochilor, Rembdrandt, Picasso sau Degas aflându-se în aceeași situație.

„Prezența exotropiei, mai ales dacă era intermitentă, probabil a contribuit la abilitatea excepțională a lui da Vinci de a captura spațialitatea pe pânze”, scrie Tyler în studiul său.

Persoanele care prezintă strabism pot dezvolta o vedere monoculară, nu binoculară, ceea ce înseamnă că cei doi ochi sunt folosiți separat, efectul fiind creșterea câmpului vizual și percepția profunzimii.

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Descoperiri

Misteriosul râu subacvatic din Marea Neagră. Aici pot fi întâlnite cascade asemănătoare celor terestre și chiar copaci. Viteza de curgere este de 6,5 km/ora

Published

on

Mama-natură nu încetează să ne uimească! O echipă de cercetători britanici de la Universitatea din Leeds. (Anglia) care studiază bazinul Mării Negre a descoperit un curent masiv de apă sărată, un adevărat râu subacvatic activ, fiind primul din lume de acest gen. Descoperirea acestui râu a fost anunțată la 1 august 2010 si conform specialiştilor, acest „râu“ ar curge de-a lungul abisului marin al Mării Negre, modificându-i geografia prin formarea unor canale şi bazine. Este fascinant, cu copaci şi frunze ce cad pe fundul mării, are chiar şi cascade!

Acest râu este primul de acest gen din lume, fiind de 350 de ori mai mare ca Tamisa (râul care trece prin Londra). Râul subacvatic izvorăște în zona Strâmtorii Bosfor, acolo unde apa Mării Mediterane, mai densă şi mai sărată, se scurge în bazinul Mării Negre – un fost lac cu apă dulce ce are un conţinut de sare mult mai scăzut decât al Mediteranei.  Dacă ar fi fost descoperit pe uscat, oamenii de ştiinţă estimează că ar fi fost al șaselea râu ca mărime de pe Terra, din punct de vedere al debitului. „Apa acestui torent este mai densă decât apa din jur pentru că are o concentraţie mult mai ridicată de sare şi transportă foarte multe sedimente„, a spus Dan Parsons coordonatorul acestui proiect.

Torentul „curge printr-o albie formată pe platforma marină a Mării Negre, la fel cum un râu curge la suprafaţă. Câmpiile abisale ale oceanelor noastre sunt asemenea deşerturilor de la suprafaţă, în sensul în care este foarte puţin probabil să găsim forme de viaţă care să le populeze”. Astfel de torenţi pot transporta substanţe nutritive, practic viaţă într-o zonă care, în mod normal, nu este un mediu propice dezvoltării ei chiar şi la aceste adâncimi, făcând posibilă dezvoltarea unor forme de viaţă extremofile, explică cercetătorul britanic.

Albia astfel formata atinge in unele locuri o adancime de peste 35 metri si aproape un kilometru in latime. Cercetatorii britanici sustin ca raul are curenţi, vârtejuri chiar şi cascade, asemenea unui râu obișnuit, iar viteza de curgere este de 6,5 km/ora, având un debit de 22.000 metri cubi de apa pe secunda.

Cursul misteriosului rău are 60 km lungime, apoi dispare intr-o groapa abisala de pe fundul marii, in drumul lui, insa formează canale si aduna afluenți, la fel ca fratiii lui de la suprafață.

Curgerea raului este rezultatul activității forţei gravitaționale exercitate asupra diferenței de densitate, care poate fi produsă de concentrații mari de sare şi sedimente. Acesta este echivalentul subacvatic al unor curgeri piroclastice (rocă şi curenți de gaze care se mișca foarte repede în cazul unei erupţii vulcanice – n.r.). Pentru a fi mai uşor de înţeles, e ca şi cum ai turna detergent de vase în apa din chiuvetă, iar acesta, fiind mai dens, se scurge spre gura de scurgere. Acești curenţi care curg prin râurile subacvatice poartă forme de viaţă, precum şi nutrienţi, carbon şi oxigen în adâncurile mărilor. Este foarte probabil ca mediile acestea să poate găzdui viaţă, dar deocamdată se cunosc mult prea puţine lucruri (D.Parson).

Aceste râuri pot avea până la 4.000 de kilomtri lungime, cu maluri înalte de până la 800 de metri şi late de câţiva kilometri.  Pana in prezent, este singurul rau gasit pe fundul unei mari sau ocean. Au fost, in schimb, găsite canale asemănătoare, râurile care le-au format dispărând. Unul din cele mai mari astfel de canale se afla pe langa coasta Braziliei, unde Amazonul se varsa in Oceanul Atlantic.

Această descoperire ar putea oferi noi informaţii despre felul în care viaţa este prezentă chiar şi la adâncimi enorme în apa mărilor şi oceanelor, departe de nutrienţii– fitoplancton şi zooplancton- prezenţi în apele de suprafaţă. Sedimentele care trec prin aceste canale sunt depozitate în mătci formate în abisul mărilor, unde formează cele mai mari depozite de acest fel de pe glob. Aceste depozite sunt cheia schimbărilor climatice, a cutremurelor de mare magnitudine, a mişcărilor tectonice şi formează de asemenea unele dintre cele mai mari rezervoare de hidrocarburi din lume.

Dan Parsons, a mai spus că datele acestei cercetări vor putea fi folosite şi de către companiile petroliere care doresc să foreze în zona unde se află acest râu, loc unde s-ar putea afla importante resurse de hidrocarburi.

Citește și:
O poartă către lumea dincolo de moarte la Marea Neagră, un oraș subteran ale cărui taine nu au fost încă descifrate

Râul de pe fundul Mării Negre nu este „singur pe lume”. În adâncul Mării Mexicului există un râu asemănător descoperit de fotograful „submarin” rus Anatoli Beloșchin. Acesta a realizat fotografii exceptionale a unui rau subacvatic, situat intr-o caverna subterana (Cenote Angelita) din Tulum,Mexic. (vezi imaginile in clipul de mai jos). Aceste imagini vin să ne demonstreze cam cum arata raul din Marea Neagra. Iata si descrierea făcuta de el : ” Eram la 30 de metri adâncime , apa dulce, apoi cu cat ma deplasam mai jos, pe la 60 de metri, spre fundul peșterii apa se transforma din pura in sărata unde am observat un rău dedesubt, cu copaci si frunze căzute…De fapt, raul ce-l vedeți in fotografii este un strat de hidrogen sulfurat „.

Oamenii de ştiinţă bănuiesc că mai există astfel de râuri subacvatice, după ce scanările sonare ale adâncurilor marine au dezvăluit canale şerpuite în oceanele din întreaga lume.

Surse: Agerpress  Adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister