Chiar dacă în România lista comorilor descoperite este una uriașă, cel mai mare tezaur care a ieșit vreodată la suprafață rămâne comoara lui Decebal. De-a lungul anilor, comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetățile sale, au stârnit fascinația istoricilor.

Cele mai importante relatări despre descoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câțiva pescari, în albia râului Strei.

Inainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor în albia râului Sargeţia (astazi Raul Strei), care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius.

Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius.

Autorul „Istoriei Romanilor” mai scria că invadatorii ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea. Comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint. Cucerirea Daciei a fost sărbătorită timp de 123 de zile în Imperiul Roman, mai scria Dio Cassius.

Sub raul Sargetia (raul Strei de astazi, se varsa in Mures lângă Simeria), ce trecea pe langa palatul lui Decebal, au fost gasite comorile. Cu ajutorul unor prizonieri, Decebal a deviat cursul răului si a pus sa fie excavat fundul acestuia. Acolo a aruncat o mare cantitate de argint, aur si alte obiecte de pret ce puteau indura umiditatea. Apoi au pus pietre si pământ deasupra lor si au dat drumul răului. Tot ce a fost folosit la lucrari a fost ascuns in grotele din împrejurimi. Prizonierii au fost ucisi.

Iată cum a descris găsirea comorii renumitul Gheorghe Șincai.

„Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”.

Istoria spune că însuși Decebal ar fi dat ordine ca tezaurul să fie îngropat înainte ca romanii să invadeze teritoriul, iar cei care au făcut acest lucru ar fi fost uciși. Pentru a nu se afla niciodată…

Cea mai mare parte a aurului a fost dezgropata intre 1540 si 1759 in Sarmisegetusa Regia – 700 kg de aur. Au mai existat si alte descoperiri in secolul al XIX-lea. Dio Cassius apreciaza tezaurul la 165 tone de aur si 331 tone de argint. Un tezaur ce l-a ajutat pe Traian sa redreseze imperiul.

Povestea comorii descoperită în Strei în urmă cu aproape cinci secole a fost privită cu mult interes de istorici. Unii dintre cercetători au susţinut că a fost puţin probabil ca tezaurul să fi fost găsit în albia Streiului, ci mai degrabă în vecinătatea cetăţilor dacice. „Relatările lui Lazius nu coincid cu cele scrise de Centorio. Informaţia acestuia din urmă că tezaurul a fost descoperit „într-o fortăreaţă foarte veche, aproape de Deva, după ploi abundente”, ni se pare mai corespunzătoare cu realitatea.

Neverosimil ni se pare detaliul că tezaurul s-ar fi găsit în „albia râului Strei”, sub undele căruia s-ar fi aflat o construcţie bolţită, ca o criptă, dărâmata de un copac căzut peste ea. Dimpotrivă, descrierea lui Centorio ne permite să emitem ipoteza că acet tezaur a fost găsit într-o cetate dacică din munţii Orăştiei”, relata Iudita Winkler într-o cercetare publicată în 1972, în revista Studii şi cercetări de istorie veche, apărută sub egida Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.

Iudita Winkler prezenta şi alte informaţii despre comoara dacilor. „Dintre cronicarii saşi ai secolului al XVII-lea, J. Troester adaugă la cele expuse de Lazius şi Centorio unele elemente noi, provenite fie din documente locale, fie din tradiţia orală. El ştie că pescarii ce au descoperit tezaurul „locuiau în Grădişte, sat mic, lângă un vechi oraş, că la tezaur s-a aflat şi o mare cantitate de pIăci neştanţate şi că guvernatorul Transilvaniei i-a trimis lui Ferdinand două mii de Lysimachei. Într-o altă variantă, dată de M. MiIles, ca loc de descoperire se indică tot râul Strei. Spre deosebire de predecesori, el scrie însă că tezaurul s-a găsit „aproape de Deva, unde înainte se afla Ulpia Traiana”, iar descoperitorii ar fi fost ţăranii care vroiau să-şi adape vitele la amiazi pe malul râului Strei”, adăuga Iudita Winkler, în articolul „Consideraţii despre moneda Koson”.

T. Statilius Crito din  Heraclea, medicul lui Traian, scriind cartea Getica, afirma ca tezaurul lui Deceval avea 2200 tone de aur si 4500 tone de argint. Unii istorici cred ca este o eroare de copiere. Chiar daca era vorba de o zecime ar fi valorat enorm.

Alti istorici avanseaza cifrele de mai sus. Totusi, romanii sustineau ca intr-un singur jaf furasera 165 tone de aur si 300 tone de argint. Iar aceste cifre sunt perfect credibile avand in vedere exploatarile masive de metale pretioase din Muntii Apuseni. Se crede ca statul dac avea un control central asupra circulatiei monezilor.

Citește și:
Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Asa s-a nascut legenda tezaurului lui Decebal, preluata apoi de Cassius Dio care a facut-o celebra.

Ceea ce nu stim si nu realizam este ca Roma a folosit Dacia ca o mina de aur. La propriu. Minele din Apuseni au inceput sa produca pentru imperiu. Nu a contat daca Traian a gasit sau nu o comoara ingropata. Si nici dimensiunile ei. Minele Daciei au fost suficiente pentru a bate monezi noi si a redresa finantele Imperiului. Analizand aurul din monezile batute in vremea lui Traian constatam ca acesta provine fix din Dacia.

Din nefericire, ce a mai ramas din aur a fost furat de austro-ungari, apoi l-am dat noi de bunavoie rusilor spre pastrare. 120 de tone mai exact, din care am recuperat doar 33.

Surse selective: Adevarul.ro; mytologica.ro Mai multe informații despre Comoara lui DECEBAL acest subiect gasiti si aici 

Nu ratați aceste articole !

Astronomii au pierdut urma a peste 900 de asteroizi care orbitează destul de aproape de planeta noastră

Asteroizii care orbiteaza destul de aproape de planeta noastra sunt atent monitorizati de astronomi....
video

Cronomirajul – un fenomen întâlnit în cea mai înspăimântătoare pădure din Rusia

Cronomirajul este un fenomen întâlnit încă din Egiptul antic. Este o iluzie optică colectivă...

Zborul mareşalului Victor Goddard în viitor – un caz celebru de călătorie în timp

Călătoria în timp a alimentat, multă vreme, apetitul amatorilor de scenarii science-fiction, dar a...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here