Articole adăugate recent

Cinci tineri din zone diferite ale României au pornit un proiect care aduce laolaltă pasiunea românilor pentru ciorbă, varietatea de reţete şi poveştile care însoţesc amintirile mâncării de acasă.

Observându-şi preferinţele culinare care se împleteau cu socializarea, Ruxandra Gubernat (sociolog) din Dâmboviţa, Irina Dobriţă (antropolog) din Iaşi, Bogdan Dincă (fotoreporter) din Teleorman, Adrian Cîtu (antropolog) din Bucureşti şi Henry Rammelt (sociolog) din Leipzig, Germania, au creat Naţia Ciorbei, un proiect în care românii sunt invitaţi să împărtăşească povestea ciorbei lor favorite – mâncate acasă sau preparate după o reţetă proprie sau împrumutată, scrie „Adevărul”.

„Când am venit în Bucureşti am asociat oraşul cu o ciorbă, în care mirosul predominant era cel de ceapă prăjită de pe scara blocului. Aşa ne-am integrat în peisaj. Ciorba are o clar o funcţie în viaţa noastră“, spune Ruxandra Gubernat.

Ruxandra are un ritual: se întâlneşte o dată pe săptămână, cu colegii, la o ciorbă. Le aduce aminte de gustul bun de acasă, le dă prilej de a depăna poveşti, de a vorbi despre ce e bun. Fiecare găseşte în ciorba comandată savoarea şi senzaţia de saţietate pe care nu le dă altă mâncare.

Acest fel de „terapie socială“, în care oamenii împărtăşesc emoţii, le-a dus la proiectul „Naţia Ciorbei“. Prin poveştile ciorbei se încheagă o comunitate care are valori comune, în ciuda diversităţii. Mixtul din gastronomia românească vorbeşte de la sine despre specific şi tradiţie, despre migraţie şi rădăcini, despre depăşirea frontierelor, adaptare şi armonizare.

Pe scurt, povestea ciorbei este simbolică pentru patrimoniul naţional. Ruxandra îşi aminteşte şi acum gustul ciorbei de peşte făcute de bunica din Argeş. Zeama avea doar câteva ingrediente: peşte, morcov, ceapă şi roşie pentru acrit. Se mânca răcită, cu mămăligă.

Citește și:
Lista celor 10 alimente toxice pline de material plastic, pesticide și substanțe chimice, care au ca țară de origine China

Acum, soţul ei, neamţul Henry Rammelt, cu care face echipă şi în bucătărie, îi găteşte ciorbă de varză cu afumătură – o specialitate ardeleanească, preparată de saşi. El se dă în vânt după supa de perişoare din pui, neacrită.

Şi Irina are un neamţ acasă, care este, de asemenea, fan al ciorbei româneşti, în special a celei de văcuţă. Ea mărturiseşte că de când a descoperit gustul tarhonului, nu mai poate mânca ciorba fără acest condiment. Favorita ei este ciorba de cartofi cu leuştean, mâncată cu mămăligă.

Adrian preferă borşul de peşte din Delta Dunării, iar lui Bogdan i-a rămas la inimă supa de roşii cu busuioc. „Am constatat că bărbaţii sunt cei mai mari ciorbari, le place să gătească ei şi să recreeze gustul mâncării din copilărie sau să creeze ei altul, propriu, pentru familia lor“, arată inţitatorii proiectului.

Ciorbarii de pretutindeni sunt poftiţi să trimită pe pagina de Facebook „Naţia Ciorbei“ (şi pe grupul de Facebook omonim) sau pe e-mail retete@natiaciorbei.ro descrierea amănunţită a bunătăţii care îi face să le plouă în gură. Afli acolo de ciorbă de ragu din Arad, supa cremă din frunze de ridichi din Regat, zama de buretiţă din Harghita, borş de lobodă roşie şi ştevie de la Prut etc. Povestea ilustrată a ciorbei îţi poate aduce 100 euro la concursul Naţia Ciorbei, ce se derulează până la 1 noiembrie. După 1 noiembrie, cercetătorii pleacă pe teren pentru documentarea multimedia a poveştilor ciorbei, care vor fi inventariate, clasificate şi păstrate într-o colecţie publică.

Citeste mai mult: adev.ro/ph1ss6


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here