Connect with us

Descoperiri

Americanii încântați de țuica românească de prună. Băutura cea mai populară în rândul românilor este un adevărat medicament

Published

on

Primele băuturi distilate au fost fabricate de eschimoși in urma cu 3000 de ani, prin fermentația unor alge. Licoarea avea multiple utilizări terapeutice.  La noi, tradiționala țuică de pruna, de o tărie intre 22-25 grade era odinioară folosita în vindecările miraculoase ale unor boli de inima, de stomac și biliare.

De ce e bine să bei țuică de prune? Se spune că țuica de prune, denumită în unele zone și palincă, horincă, răchie sau şliboviţă, este sănătate curată dacă este băută în cantități mici și ocazional.

Ţuica noastră i-a lăsat cu gura căscată pe cercetătorii americani, care au constatat că băutura cea mai populară în rândul românilor este un adevărat medicament.

Un studiu realizat recent în SUA relevă că, în cantități moderate, populara țuică de prună poate proteja inima și poate trata anumite probleme ale stomacului și bilei. Studiile biochimiștilor americani confirmă o dată în plus că bunicii noştri nu greșeau deloc atunci când alungau bolile cu leacuri în care „picurau” și tradiționala băutură. Consumată cu moderație – nu mai mult de 30 de ml pe zi – poate combate cu succes bolile de inimă, de stomac și problemele la bilă.

Potrivit b1.ro, biochimistii americani au dovedit ca o enzima prezenta in cactusul Karroll viridis enoae, este regasita in tuica de pruna, in cantitati de 8 ori mai mari. Enzima are rolul de a reduce depunerile de colesterol vasele de sange care aduc sângele la inima.  Este prezenta in alte 120 de medicamente naturiste diferite, cu rol in prevenirea arterosclerozei si, implicit, a infarctului miocardic, medicamente care sunt foarte scumpe in SUA, Canada si Marea Britanie (depasesc in medie 140 de dolari pentru o cura de 45 de zile). Consumarea zilnica a 32,12 ml tuica de pruna este o eficienta metoda de a reduce probabilitatea de aparitie a unor boli de inima datorate arterosclerozei. Acest tip de profilaxie are un pret de 14.000 de ori mai mic decât in cazul unei medicații naturiste cu extract de cactus, ambalat in SUA.

Citește și:
Mămăliga este alimentul care revitalizează funcțiile sexuale, în special la femei, fiind leacul pentru o viață lungă

În țuică, se mai găsesc șase tipuri de substanțe care hrănesc celulele roșii ale sângelui și care cresc cu 120% viteza de producere a hemoglobinei. Un alt beneficiu pe care îl aduce țuica slabă organismului este reglarea funcțiilor hepatice, grație conținutului de vitamine A, B, C, D1 și D2, nedegradabile termic și ușor de asimilat. Băutura se recomandă în dischinezii biliare, disfuncții ale ficatului provocate de o slabă irigare cu sânge a acestuia sau chiar constipație.

La persoanele trecute de 60 de ani, consumul moderat de alcool reduce riscul de dementa si Alzheimer.

Dacă mănânci bine la prânz și savurezi mâncăruri grase, înainte de masă cu 10-15 minute  e recomandat să bei un pahar mic de țuică pentru că ajută la digestie, favorizând absorbția substanțelor hrănitoare din alimente. Cantitatea recomandată la bărbați este de maxim 50 ml, iar la femei 25 ml. Totuși, alege o țuică slabă, nu pe cea de 40-50 de grade.  În cazul cinei, sunt valabile aceleași cantități, tot înainte de masă, și nu după! La micul dejun. este contraindicat consumul de țuică.

O țuică încălzită în zilele geroase de iarnă va pune sângele în mișcare, va activa funcțiile hepatice şi biliare, fiind indicată în dischineziile biliare, în disfuncțiile ficatului cauzate de slabă irigare cu sânge a acestuia, precum şi în constipațiile cauzate de alimentație. Dar doar un păhărel mic.

Daca țuica de pruna, ca atare sau fiarta, se consuma strict ca medicament, trebuie sa se renunțe la băuturile răcoritoare dulci din comerț si la oricare alte băuturi alcoolice, măcar pe o perioada de timp.

Descoperiri

Viitorul climatic al Terrei scris pe pereţii unei peşteri din China

Published

on

By

O echipă internaţională de cercetători a descoperit, pe pereţii peşterii Dayu, situată în munţii Qinling din centrul Chinei, inscripţii unice referitoare la efectele pe care schimbările climatice le-au produs de-a lungul a cinci secole. Cercetătorii dau asigurări că viitorul schimbărilor climatice ar putea fi desluşit de aceste inscripţii.

Cercetările, al căror rezultat a fost publicat în Scientific Reports, permit stabilirea unei corespondenţe între evenimentele istorice şi perioadele de secetă, care au lăsat o urmă de neşters în stalagmitele peşterii, semnalează El Mundo şi site-ul tempsreel.nouvelobs.com.

Într-o regiune cu climă dominată de muson, unde 70% din precipitaţiile anuale se produc în numai câteva luni, o uşoară decalare a sezonului ploilor poate avea consecinţe dramatice, câteva zile în plus sau în minus putând însemna o diferenţă între secetă şi inundaţii.

Între 1520 şi 1920, populaţia a efectuat mai multe procesiuni în peşteră, lăsând drept mărturie inscripţii pe pereţii ei. De exemplu, în ziua de 24 mai a celui de-al 17-lea an al domniei împăratului Guangxu din dinastia Qing, primarul Huaizong Zhu a condus peste 200 de persoane în peşteră pentru a lua apă de acolo. Un ghicitor pe nume Zhenrong Rang „s-a rugat pentru ploaie” în timpul ceremoniei. De-a lungul secolelor, diverşi edili locali, guvernatori, personalităţi au intrat în peşteră, sursă de apă în perioadele secetoase. Ei mergeau, de asemenea, pentru a se ruga zeităţilor lor lângă „lacul dragonului”, întinderea de apă din interior.

Inscripţiile corespund unor momente de grea încercare pentru populaţie. Seceta din 1528, de exemplu, a cauzat o mare foamete în regiune, iar locuitorii au recurs chiar la canibalism. Cu ocazia celei din 1596, în mijlocul unei mari perioade umede, inscripţiile descriu „munţi care plâng din cauza secetei” şi pe locuitorii care vin să viziteze peştera în iulie sau în august, în timp ce musonul ar fi trebuit să fie în toi.

Comparaţia dintre arhivele istorice, inscripţiile găsite în peştera Dayu şi analiza chimică a stalagmitelor a permis să se stabilească o corelaţie între evenimentele survenite de-a lungul secolelor. Aceste elemente arată că evenimentele la care se referă inscripţiile din peştera Dayu au provocat „serioase probleme sociale”, precizează studiul, citând seceta din 1890, care a „cauzat o foamete severă şi a declanşat pe plan local o instabilitate socială care a condus la un conflict feroce între guvern şi civili în 1900”.

Citește și:
Papa Francisc sugerează că homosexualitatea este o boală și le recomandă părinților să-și ducă la psihiatru copiii care manifestă „înclinații” de acest fel

S-a stabilit, de asemenea, o legătură între perioadele de secetă şi declinul unor culturi. „Când oamenii nu au suficientă apă, dificultăţile sunt inevitabile şi survin conflictele”, explică Dr. Sebastian Breitenbach, de la University of Cambridge, coautor al studiului. „În ultimul deceniu, indiciile găsite în peşteri şi în lacuri au arătat o posibilă legătură între schimbările climatice şi prăbuşirea mai multor dinastii din China în ultimii 1800 de ani, precum Tang, Yuan şi Ming”, adaugă acesta.

„Există exemple de rămăşiţe pământeşti, unelte şi vase de ceramică găsite în peşteri, dar este excepţional să se descopere ceva ca aceste inscripţii datate”, explică Dr. Liangcheng Tan, de la Institutul de ştiinţe ale pământului al Academiei de Ştiinţe din China, autor principal al articolului. „Combinate cu indiciile găsite în formaţiunile geologice din peşteră, aceste inscripţii au fost un element crucial pentru a confirma legătura dintre climă şi arhivele geochimice din grotă, precum şi efectul pe care îl are seceta asupra unui peisaj”.

În plus, cercetătorii estimează că modelarea concreţiunilor calcaroase „sugerează că precipitaţiile viitoare din centrul Chinei ar putea fi sub media celor 500 de ani trecuţi”. Dat fiind faptul că munţii Qinling sunt o zonă de acumulare a apei şi adăpostesc numeroase specii pe cale de dispariţie (printre care ursul panda uriaş), ei sugerează că este „imperativ să se exploreze o strategie pentru adaptarea la diminuarea precipitaţiilor şi/sau la episoadele de secetă”. Situaţia este diferită de cea de pe vremea în care au fost efectuate aceste inscripţii, „dar noi suntem în continuare vulnerabili la aceste evenimente”, afirmă Dr. Breitenbach.

Cercetătorii dau asigurări că există posibilitatea ca această perioadă de secetă intensă şi prelungită să se repete în aceeaşi regiune la sfârşitul lui 2030. De aici, importanţa de a se pune în practică o strategie pentru a se face faţă acestei schimbări în materie de mediu.

Sursa: radioiasi.ro

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Diverse6 ore ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse16 ore ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri3 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină3 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Descoperiri3 zile ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Diverse4 zile ago

Prima mașină electrică sută la sută românească. Este atât de ieftină încât și-ar putea-o permite aproape orice român

Doi oameni de afaceri din Cluj şi Baia Mare, Andrei Ostroveanu (47 de ani) şi Gheorghe Mureşan (58 de ani),...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister