Connect with us

Istorie

Cele mai mari 10 minciuni din filmele istorice româneşti: falsul bătăliei de la Călugăreni, propaganda din „Mircea”

Published

on

Filmele istorice româneşti realizate în perioada comunistă sunt pline de minciuni şi falsuri. O serie de domnitori sunt prezentanţi în cu totul alte împrejurări decât cele care s-au întâmplat, iar evenimente importante nu au legătură cu realitatea. Totul a fost pus în scenă pentru a convine regimului comunist sau pur şi simplu pentru a răspunde aştepărilor publicului care avea nevoie de eroi.

Cel mai mare ”falsificator” al istoriei prin filme a fost regizorul şi actorul Sergiu Nicolăescu.

1. Bătălia de la Călugăreni – victorie sau înfrângere pentru Mihai Viteazul?

Istoricul Marius Diaconescu este cel care a scos în evidenţă şi cele mai multe falsuri din filmele istorice româneşti. Acesta susţine că bătălia de la Călugăreni din 1595 nu este chiar un mare succes aşa cum este prezentat în mnuale şi în filme. ”Mihai Viteazul a provocat pierderi însemnate armatei otomane, dar seara s-a retras de pe câmpul de bătălie în munţi. Turcii au ocupat şi Bucureştiul, dar şi oraşul Târgovişte. Dacă este văzută ca o bătălie, Mihai Viteazul a câştigat la Călugăreni pentru că acolo a fost o ambuscadă. În schimb, dacă această luptă este privită în ansamblu campaniei turceşti, atunci a pierdut.”, susţine istoricul. Retras în zona montană, Mihai Viteazul a aşteptat sprijinul lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, cu ajutorul căruia urma să atace din nou armata otomană la Giurgiu, tot în anul 1595.

2. Mihai Viteazul şi ideea de unire a Ţărilor Române

Tot în legătură cu Mihai Viteazul, filmul prezintă şi intrarea acestuia în Alba Iulia unde urma să se realizeze unirea celor trei ţări române. În realitate, Mihai Viteazul nu s-a gândit niciun moment la unirea tuturor românilor, deoarece în Evul Mediu nu exista un astfel de proiect. Mult mai târziu, la jumătatea secolului al XIX-lea, oamenii de cultură au invocat domnia lui Mihai Viteazul pentru a revendica dorinţa de secole a românilor de unire. Comuniştii au preluat şi au promovat ideea de unificator a lui Mihai Viteazul.

3. Misterul bătăliei de la Rovine

”Toată lumea ştie că Mircea cel Bătrân îl învinge pe Baiazid la Rovine. Nu este nimic adevărat, pentru că după bătălia de la Rovine, Mircea cel Bătrân stă aproape doi ani şi jumătate în Transilvania. Dacă ar fi câştigat bătălia ce căuta în martie 1395 la Braşov şi se închina regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg? De ce de patru ori a încercat armata ungară să îl repună pe tronul Ţării Româneşti pe Mircea cel Bătrân şi nu a reuşit pentru că au venit turcii întotdeauna şi l-au alungat pe Mircea?”, consideră Marius Diaconescu într-un articol publicat de de historia.ro. Bătălia de la Rovine apare greşit prezentată. Ea s-a dat în octombrie 1394 într-o zona mlăştinoasă aproape de ruinele castrului roman de la Craiova dar încă mai persistă confuzia pentru că în mai 1395 se dă altă batalie pe Argeş pe care însă Baiazid o câştigă.

4. ”Tâlharul” Pintea Viteazul

Un alt film istoric controversat în lumea istoricilor este Pintea Viteazul. ”În film ni se spune că românii erau asupriţi de către habsurgi şi luptau împotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un tâlhar la drumul mare. Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe români în conflictul care tocmai începea între ei şi unguri”, susţine Diaconescu.

5. Prietenia controversată dintre Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş

Un alt mit susţinut în filme şi cărţi este despre prietenia ce îi lega pe Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Mulţi istorici încearcă să explice de ce a atacat cetatea Chilia şi automat Ţara Românească Ştefan cel Mare, atunci când Vlad Ţepeş era în plin război cu turcii. Mai toţi spun că domnitorul moldovean a vrut să salveze Chilia din mâna turcilor. Şi acest lucru este o minciună. Chilia era atacată de pe mare de către turci, iar de pe uscat era atacată de Ştefan cel Mare. Era de fapt o colaborare a celor două armate, moldoveană şi otomană împotriva lui Vlad Ţepeş.

6. Propaganda din filmul Mircea

În legătură cu falsurile din filmele istorice s-a pronunţat şi scriitorul Stelian Tănase. ”Filmul despre Mircea cel Batran e la fel de propagandistic ca şi Mihai Viteazul şi nu pot să-l văd fără să zâmbesc. Astfel în film apare Dan fratele lui Mircea cel Batran prezentat ca un trădător la curtea lui Baiazid când de fapt, Dan era fratele mai mare al lui Mircea şi murise în 1386 cu mulţi ani înainte de Rovine (1394) la asediul cetăţii Târnovo. Baiazid de asemenea apare eronat cu mult mai tânăr decât Mircea”, susţine scriitorul. În film, personajul a fost numit Mircea cel Mare, evitându-se formularea Mircea cel Bătrân pentru a nu se face legătura cu vârsta înaintată a lui Nicolae Ceauşescu, care avea 71 de ani în 1989.

7. Bastionul românismului, pe jumătate sârb Mircea cel Bătrân nu a fost un român ”pur-sânge” aşa cum este caracterizat în filme.

”Mircea este greşit prezentat, ca un bastion al românismului când în acea perioada nu se putea vorbi despre asta, iar Mircea de fapt era şi pe jumătate sârb (mama sa fiind fiica cneazului Lazăr). Însă dacă eroarea lui Eminescu (în cazul lui Mircea cel Bătran) ca de altfel şi a lui Bolintineanu în cazul mamei lui Ştefan cel Mare (doamna Oltea neputând auzi de bătălia de la Războieni din 1475 pentru că era moartă şi îngropată la Probota Veche din 1465) era firească, aceştia neavând suficiente surse documentare în acest sens, eroarea comuniştilor era voită”, afirmă Stelian Tănase.

8. Marile întruniri comuniste, ”copiate” în filmele cu daci şi romani

Falsuri istorice apar şi în filmele despre daci. Istoricul Ciprian Plăiaşu a analizat cele trei pelicule importante care fac referire la istoria dacilor şi a romanilor: Dacii (1967), Columna (1968) şi Burebista (1980). În aceste filme apar obligatoriu şi elemente care ţin de prezentul „Epocii de Aur”. ”Poate cel mai obositor element împrumutat din realitatea cotidiană şi prezent în pelicule sunt întrunirile. Pentru cele două filme din primii ani ai regimului Ceauşescu, proporţia acestor întruniri e la un nivel oarecum suportabil. (…) În pelicula Burebista motivul întrunirilor este obsesiv, desprins parcă din realităţile anilor în care filmul era realizat: consiliul principilor, consiliul armelor şi fortificaţiilor, întâlnirea cu emisarii străini, întâlnirea lui Magna mater, consiliu de război înainte de conflictele cu boii şi tauriscii, consiliul lui Cezar după cucerirea Galilei”, precizează Ciprian Plăiaşu. De asemenea, în aceleaşi filme este promovat excesiv cultul conducătorilor.

9. Tudor Vladimirescu, cel cu ”anvergură europeană”

Citește și:
Români decapitați și măcelăriți având ca vină doar faptul că s-au născut români. Un masacru greu de descris in cuvinte

În 1963 a fost realizat filmul ”Tudor”, prin care s-a deschis aşa numita ”Epopee cinematografică naţională”, întinsă de-a lungul ultimelor trei decenii comunist, inspirat din viaţa lu Tudor Vladimirescu. Acestea este prezentat ca un erou naţional, neprihănit şi înţelept cu anvergură europeană, dăruit luptei pentru cei mulţi şi asupriţi. ”Contrar adevărului, scenaristul Mihnea Gheorghiu îl trimite pe Tudor (decorat în războiul ruso-turc din 1806-1812) la Congresul de la Viena din 1814-1815, îl arată drept familiar înaltei clase politice europene, ba chiar este primit în audienţă de către ţarul Alexandru I pentru a-i cere, cu demnitate şi curaj, sprijinul împotriva dominaţiei otomane”, afirmă scriitorul Călin Hentea într-un articol publicat de historia.ro.

10. Boierii lacomi vs. ilegaliştii curajoşi

În toate filmele propagandistice din perioada comunistă apar cele două categorii de personaje cu calităţi care nu corespund întotdeauna adevărului istoric. ”Chiar şi în filmele istorice de aventuri (de pildă, seria Haiducilor în regia lui Dinu Cocea, ori în seria Mărgelatu, în regia lui Doru Năstase, pe scenariile lui Eugen Barbu) sau în cele cu decor de război şi intrigă poliţistă (seria Comisarului Moldovan a lui Sergiu Nicolaescu), personajele boiereşti sau cele burgheze erau ostentativ purtătoare ale unor tare morale (lăcomie, laşitate, aroganţă, perfidie), spre deosebire de eroii haiduci sau ilegaliştii comunişti, care nu puteau fi decât curajoşi, sinceri, altruişti şi simpatici”, susţine Călin Hentea.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. cozma ioan mangaliaCozma

    3 august 2018 at 2:13 pm

    filmul este considerat de majoritatea ca o specie de arta . aici pentru relevarea unor aspecte , realizatorii pot folosi imaginatia , ignorand adevarul . imi amintesc de scrisoarea a iii a dlui eminescu , care in ditirambica laudarosenie a turcului . spune la nicopole vazut-ai cate tabere s-au strans …. cu toate ca acea batalie are data istorica dupa infruntarea lui mircea cu baiazid !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

„Frumoasa și Bestia” au existat în realitate! Povestea din spatele celebrului basm

Published

on

By

„Frumoasa și Bestia” este una dintre cele mai frumoase povești pentru copii din toate timpurile. Ceea ce puțini oameni știu este faptul că personajele Belle și Bestia nu sunt invenții ale unei imaginații bogate, ci au fost inspirate din viața lui Petrus Gonsalvus, un bărbat născut în jurul anului 1537, în insula Tenerife și care suferea de o boală extrem de rară ce îl făcea să arate ca un animal.

Publicat pentru prima oară în 1740, basmul „Frumoasa și Bestia” a trecut prin mai multe modificări, făcute de mai mulți scriitori, până să ajungă în mâinile poetului scoțian Andrew Lang, în 1889. Potrivit mai multor experți, Bestia nu este un personaj închipuit, ci ar fi fost inspirată de povestea lui Petrus Gonsalvus, un bărbat născut în jurul anului 1537.

„Bestia” Petrus Gonsalvus a marcat o premieră în istoria medicală. El a fost primul caz documentat vreodată al unei persoane care suferă de hipertricoză, una dintre cele mai rare boli din lume. Până în ziua de astăzi, există doar 150 de cazuri cunoscute. Cunoscută și ca sindrom Ambras sau sindromul omului-vârcolac, anomalia genetică se manifestă prin creșterea excesivă a părului pe față și în toate zonele care în mod normal ar avea pilozitate redusă.

Prezentat la curtea regelui Henric al II-lea al Franței când avea doar 10 ani, Petrus avea deja fața complet acoperită de păr. A fost primit cu căldură la curtea regală, unde a rămas până în 1559, când a murit regele. A avut o copilărie frumoasă, nu a dus lipsă de nimic, beneficiind și de o educație aleasă.

În această perioadă, s-a căsătorit cu Catherine, o tânără franțuzoaică. La fel ca Belle și Bestia din poveste, Petrus și Catherine au trăit împreună până la adânci bătrâneți și au avut patru copii, dintre care trei au moștenit hipertricoza.

După moartea regelui Henric al II-lea, cei doi au ajuns la curtea Margaretei de Habsburg, ducesa de Parma și guvernatoarea Țărilor de Jos Habsburge. În 1582, ducesa s-a întors în Italia, însoțită de familia Gonsalvus.

Odată ajunși în Italia, familia a devenit renumită. Arhiducele de Austria, Frederic al II-lea, a comandat o serie de portrete pentru fiecare membru al familiei de „ciudați”. Lucrările au fost expuse în Camera Artelor și Curiozităților din castelul Ambras, de lângă Innsbruck și pot fi văzute și astăzi. De aici a venit și denumirea de „sindrom Ambras”, în 1933.

Felul în care sunt ilustrați membrii familiei Gonsalvus este o oglindire perfectă a descrierii medicului și naturalistului italian Ulisse Aldrovandi, unul dintre părinții zoologiei moderne. El a descris întâlnirea cu familia în „Monstrorum historia”. Îl numea pe Petrus „omul pădurii” din Insulele Canare și considera că aparținea unei alte specii de oameni. Teorie greșită, evident, hipertricoza fiind cauzată de o mutație genetică.

Nu se știe nimic despre soarta lui Petrus și a soției sale, Catherine. Singurul membru al familiei Gonsalvus despre care există informații este fiica lor, Tognina. Cu toate că a moștenit boala tatălui ei, s-a căsătorit și a avut mai mulți copii, toți fiind afectați de hipertricoză.

sursa: historia.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Metodele prin care Ceauşescu a încercat „să şteargă” Crăciunul din conştiinţa românilor

Published

on

By

Unul dintre principalele obiective ale comuniştilor, în frunte cu Nicolae Ceauşescu, a fost să transforme poporul român, care era în mare parte creştin-ortodox, într-unul ateu. În acest sens, Ceaușescu a încercat să șteargă cuvântul Crăciun din conştiinţa românilor. De altfel, multe voci afirmă că nu este întâmplător faptul că execuţia dictatorului şi a soţiei sale a avut loc pe 25 decembrie 1989, în ziua de Crăciun.

Nicolae Ceaușescu, fostul dictator al României a încercat cu orice preț să șteargă din conștiința românilor conotația creștină a Crăciunului. Astfel, Moș Crăciun a fost înlocuit de Moș Gerilă, iar Bradul de Crăciun a fost transformat în Pom de iarnă. Practic cuvântul Crăciun urma să fie șters din istorie.

Pentru a duce la sfârșit acest plan malefic, comuniștii au transformat zilele de 25 și 26 decembrie în zile lucrătoare. Așa au sperat că vor reuși să șteargă Crăciunul din calendarul românilor.

Din anul 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar moșul nu arăta în niciun caz așa cum îl știm noi astăzi cu barbă albă și haine roșii. În ziarele de la vremea respectivă, moșul apărea sub denumirea de Moș Gerilă.

Dacă Moș Crăciun și bradul de Crăciun nu mai existau, în consecință nu mai existau nici Sărbatorile de Crăciun. Acestea s-au regrupat sub numele de Sărbători de iarnă. Iar startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, 30 sau 31 decembrie.

Moşul comunist Gerilă

Moșul devenise un activist de partid, iar serbările de Crăciun erau sinstre. Copiii erau adunați de comuniști în fabrici şi uzine în fața moșului, unde, pentru a primi cadouri, trebuia să recite poezii comuniste.

Versurile special create pentru noul moş ,Gerilă, aveau şi ele tentă socialistă. De aceea printre versurile poeziei, se regăsesc următoarele cuvinte: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine.

Moş Gerilă şi darurile lui erau produsul societăţii comuniste, iar recunoştinţa copiilor trebuia să se întoarcă către partid. Mesajele din revistele pentru pionieri şi UTC-işti  îndemnau în acest sens.

„Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al lui Moş Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioşia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune şi foarte bune din carnetul de elev. Surprizele care-i aşteaptă sînt multe şi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4,2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiţionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd”, scria revista „Cutezătorii din anii 80”, potrivit Adevărul.

Pluguşorul comunist al lui Ceaușescu

Comuniștii și-au pus amprenta pe tot ceea ce înseamnă tradiție de Crăciun. Prin urmare, cântecele și colindele clasice, au suferit modificări majore.

Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, acesta a fost înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

„Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ….” suna Pluguşorul din 1980.

Crăciunul cu perdeaua trasă

Crăciunul copiilor din vremea lui Ceaușescu, a fost îngrozitor. Ei intrau în vacanța de iarnă după 22 decembrie, dar nu aveau voie să se bucure de Crăciun decât după 27 decembrie. Și tot după această dată aveau voie să împodobească „pomul de iarnă”.

Cei care îndrăzneau să împodobească bradul mai devreme îl așezau departe de ferestre și nu puneau în niciun caz instalații de iluminat, pentru că nu voiau să atragă atenția. Podoabele principale erau globulețele și aranjamentele din hârtie creponată, deoarece beteala nu se găsea în magazine. Sărbătorile de iarnă începeau cu Revelionul, iar trecerea dintre ani se făcea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

„Dragi tovarăşi şi preteni, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, intrăm în noul an cu încrederea deplină în forţele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare. Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi comunismului în patria noastră”, spunea Nicolae Ceauşescu, la Revelionul din 1988, ultimul său mesaj transmis în noaptea dintre ani.

Sursa: playtech.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister