Connect with us

Descoperiri

Cel mai apreciat om de stiință din Rusia afirmă ca în urmă cu 12-14 milioane de ani, existau civilizații care conduceau mașini gigant

Published

on

Alexander Koltypin este un geolog rus care a lansat o teorie incredibilă. Acesta susţine că, în urmă cu aproximativ 12-14 milioane de ani în urmă, existau civilizaţii care conduceau maşini gigant.

“Putem presupune că vehiculele vechi pe roți au fost conduse pe pământ moale, poate pe o suprafață umedă”, a declarat dr. Alexander Koltypin, geolog şi director al Centrului de Cercetare Științifică de Științe ale Naturii de la Universitatea Internațională Independent-Ecologică din Moscova. “Astfel de cazuri sunt bine cunoscute eologilor, ca de exemplu urmele de dinozauri ce au fost păstrate în mod natural, într-un mod similar.”, a spus Koltypin, conform The Mirror, citat de evz.ro.

Koltypin dă exemplu şanţuri formate în pământ în centrul Turciei. Acesta spune că acestea nu s-au format în mod natural, ci că ar exista posibilitatea ca unele civilizaţii antice să fi condus maşini de teren pe pământ moale. 

Dr. Koltypin a descris urmele ca fiind “şanţuri pietrificate în depozitele stâncoase, realizate din cenuşă vulcanică compactată. Toate aceste zone pietroase sunt pline de şanţuri rămase cu milioane de ani în urmă …. nu vorbim de oameni aici. Avem de-a face cu un fel de vehicule de teren. Perechile de şanţuri trec unele peste altele din loc în loc, iar unele şanţuri sunt mai profunde decât altele.”

Aceste urme seamănă cu cele făcute de dinozauri. Şanţurile Koltypin lansează ipoteza că au existat civilizaţii antice. “Poate că aceste creaturi nu erau fiinţe umane moderne”.

Vârsta şanţurilor, potrivit lui Dr. Koltypin, este cuprinsă între 12 și 14 de milioane de ani: “Ca şi geolog, pot să vă spun cu siguranță că vehicule de teren antediluviene (pre-biblice) au fost prezente prin Turcia acum 12-14 de milioane de ani.”

Geologul rus a mai spus: “Cred că vedem semnele civilizației care a existat înainte de crearea clasică a acestei lumi. Poate că creaturile dinaintea civilizației nu erau ca ființele umane moderne (…) Toate acestea dovedesc existența unor civilizații antice, care sunt adesea ignorate de oamenii de ştiinţă”.

Omul de ştiinţă rus a descoperit că adâncimea maximă al unui şanţ este de aproximativ 1 metru. Pe părțile laterale ale şanţurilor se pot observa zgârieturi orizontale, care se pare că au fost lăsate de capetele osiilor utilizate pentru roțile vechi ale unor vehicule. El a mai adăugat că distanța se potrivește foarte mult cu cea existentă între roțile de mașini moderne, dar şanţurile sunt prea adânci pentru a fi făcute de vehiculele de astăzi. Citeste mai multe pe lovendal.ro

Citește și:
Povestea chirurgului de 91 de ani care operează de 4 ori pe săptămână. O lecție inedită de viață

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Pingback: Sute de mii de euro aruncate pe apa sambetei. Se construiesc statui pentru PREOTI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperiri

Viitorul climatic al Terrei scris pe pereţii unei peşteri din China

Published

on

By

O echipă internaţională de cercetători a descoperit, pe pereţii peşterii Dayu, situată în munţii Qinling din centrul Chinei, inscripţii unice referitoare la efectele pe care schimbările climatice le-au produs de-a lungul a cinci secole. Cercetătorii dau asigurări că viitorul schimbărilor climatice ar putea fi desluşit de aceste inscripţii.

Cercetările, al căror rezultat a fost publicat în Scientific Reports, permit stabilirea unei corespondenţe între evenimentele istorice şi perioadele de secetă, care au lăsat o urmă de neşters în stalagmitele peşterii, semnalează El Mundo şi site-ul tempsreel.nouvelobs.com.

Într-o regiune cu climă dominată de muson, unde 70% din precipitaţiile anuale se produc în numai câteva luni, o uşoară decalare a sezonului ploilor poate avea consecinţe dramatice, câteva zile în plus sau în minus putând însemna o diferenţă între secetă şi inundaţii.

Între 1520 şi 1920, populaţia a efectuat mai multe procesiuni în peşteră, lăsând drept mărturie inscripţii pe pereţii ei. De exemplu, în ziua de 24 mai a celui de-al 17-lea an al domniei împăratului Guangxu din dinastia Qing, primarul Huaizong Zhu a condus peste 200 de persoane în peşteră pentru a lua apă de acolo. Un ghicitor pe nume Zhenrong Rang „s-a rugat pentru ploaie” în timpul ceremoniei. De-a lungul secolelor, diverşi edili locali, guvernatori, personalităţi au intrat în peşteră, sursă de apă în perioadele secetoase. Ei mergeau, de asemenea, pentru a se ruga zeităţilor lor lângă „lacul dragonului”, întinderea de apă din interior.

Inscripţiile corespund unor momente de grea încercare pentru populaţie. Seceta din 1528, de exemplu, a cauzat o mare foamete în regiune, iar locuitorii au recurs chiar la canibalism. Cu ocazia celei din 1596, în mijlocul unei mari perioade umede, inscripţiile descriu „munţi care plâng din cauza secetei” şi pe locuitorii care vin să viziteze peştera în iulie sau în august, în timp ce musonul ar fi trebuit să fie în toi.

Comparaţia dintre arhivele istorice, inscripţiile găsite în peştera Dayu şi analiza chimică a stalagmitelor a permis să se stabilească o corelaţie între evenimentele survenite de-a lungul secolelor. Aceste elemente arată că evenimentele la care se referă inscripţiile din peştera Dayu au provocat „serioase probleme sociale”, precizează studiul, citând seceta din 1890, care a „cauzat o foamete severă şi a declanşat pe plan local o instabilitate socială care a condus la un conflict feroce între guvern şi civili în 1900”.

Citește și:
Misterul copiilor crescuți în sălbăticie, hrăniți și protejați de animale, fără niciun contact uman

S-a stabilit, de asemenea, o legătură între perioadele de secetă şi declinul unor culturi. „Când oamenii nu au suficientă apă, dificultăţile sunt inevitabile şi survin conflictele”, explică Dr. Sebastian Breitenbach, de la University of Cambridge, coautor al studiului. „În ultimul deceniu, indiciile găsite în peşteri şi în lacuri au arătat o posibilă legătură între schimbările climatice şi prăbuşirea mai multor dinastii din China în ultimii 1800 de ani, precum Tang, Yuan şi Ming”, adaugă acesta.

„Există exemple de rămăşiţe pământeşti, unelte şi vase de ceramică găsite în peşteri, dar este excepţional să se descopere ceva ca aceste inscripţii datate”, explică Dr. Liangcheng Tan, de la Institutul de ştiinţe ale pământului al Academiei de Ştiinţe din China, autor principal al articolului. „Combinate cu indiciile găsite în formaţiunile geologice din peşteră, aceste inscripţii au fost un element crucial pentru a confirma legătura dintre climă şi arhivele geochimice din grotă, precum şi efectul pe care îl are seceta asupra unui peisaj”.

În plus, cercetătorii estimează că modelarea concreţiunilor calcaroase „sugerează că precipitaţiile viitoare din centrul Chinei ar putea fi sub media celor 500 de ani trecuţi”. Dat fiind faptul că munţii Qinling sunt o zonă de acumulare a apei şi adăpostesc numeroase specii pe cale de dispariţie (printre care ursul panda uriaş), ei sugerează că este „imperativ să se exploreze o strategie pentru adaptarea la diminuarea precipitaţiilor şi/sau la episoadele de secetă”. Situaţia este diferită de cea de pe vremea în care au fost efectuate aceste inscripţii, „dar noi suntem în continuare vulnerabili la aceste evenimente”, afirmă Dr. Breitenbach.

Cercetătorii dau asigurări că există posibilitatea ca această perioadă de secetă intensă şi prelungită să se repete în aceeaşi regiune la sfârşitul lui 2030. De aici, importanţa de a se pune în practică o strategie pentru a se face faţă acestei schimbări în materie de mediu.

Sursa: radioiasi.ro

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Diverse18 ore ago

Povestea extraordinarei familii Leonida – o familie de genii care a uimit lumea

Sunt puţine familii în Romania care şi-au adus o contribuţie atât de substanţială în progresul ţării prin absolut toţi membrii...

Diverse19 ore ago

Deşi nu doare, ficatul dă alte semne prin care „anunţă” că este bolnav. Cel mai simplu test prin care afli dacă ficatul tău e sănătos

Ficatul este cel mai activ organ din corpul uman, din punct de vedere metabolic. În pofida acestui fapt, atunci când...

Diverse3 zile ago

Secretele minţii umane. Cele două mecanisme care ne controlează viaţa şi greşelile cognitive care ne influenţează deciziile

Psihologul Daniel Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast”...

Medicină3 zile ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

Diverse4 zile ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse5 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister