„Cavoul Roman” de la Galați este un monument istoric descoperit în 1974 de arheologul Mihalache Brudiu, care a fost din nou acoperit cu pământ timp de peste patru decenii, sub o placă de beton. Anul trecut, Primăria Galați a alocat fonduri pentru noile săpături arheologice și acum a fost realizată cea mai mare parte a lucrărilor, fiind conturat monumentul istoric, atât la interior, cât și la exterior.

Din păcate, la momentul descoperirii, în timp ce se făceau excavări pentru construirea fundației unui bloc, până să fie anunțați arheologii, muncitorii de pe șantier au distrus cupola monumentului, construită din cărămidă și țiglă imprimată cu însemnul Legiunii romane de marină Classis Flavia Moessica. În cele patru decenii în care a fost abandonat monumentul nu a suferit alte distrugeri, fiind conservată destul de bine și pictura interioară.

O construcție solidă, cu ziduri de 1,5 metri

Cercetarea arheologică a dus la descoperirea unei construcții subterane, cu două încăperi, cavoul unui personaj de rang înalt, care a avut o funcţie importantă în armata romană. Este o construcție foarte solidă, cu ziduri de 1,5 metri grosime. „Pictura este intactă. Toată decorațiunea este în stil geometric, nu figurativ. În camera mare avem o bandă orizontală din linii pictate cu vopsea roșie, iar deasupra ei, în două locuri, sunt expuse linii verticale care formează un chenar, iar în mijlocul lor niște puncte roșii, dispuse în cruce. În camera mică avem două benzi late, una roșie, cealaltă neagră. Camera mică are dimensiuni mai reduse, pereţii mai subţiri şi noi credem că acolo a fost depus defunctul, pentru că acolo am găsit amprenta la sol a altarului. La intrarea în camera mare este o lespede foarte frumoasă, din calcar de Bașchioi (Tulcea), în care a fost săpată o treaptă și care în partea dreaptă are săpat un locaș pentru axul ușii. Am descoperit şi o serie de blocuri masive din bolta celor două încăperi, construită numai din cărămizi. Toate aceste fragmente, printre care şi o bucată uriaşă de peste o tonă, vor putea fi repuse, la poziţia iniţială, susţinute de nişte suporţi metalici, încât să sugereze bolta”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Citește și:
Povestea plină de chinuri a ultimului supraviețuitor al lagărului de la Canalul Morţii

Cercetarea arheologică, continuată în condiții speciale

Săpăturile au fost întrerupte pentru a fi adus din Germania un cort special, pentru ca monumentul istoric să fie ținut sub atmosferă controlată, pentru că umiditatea ar putea distruge pictura. Vor fi reluate săpăturile peste aproximativ două săptămâni. Au fost la Galați și reprezentanți ai Universităţii din München, care au realizat o scanare 3D a zidurilor, pentru stabilirea celei mai bune variante de restaurare şi punere în valoare a monumentului. După finalizarea săpăturilor arheologice va fi analizat întregul inventar de artefacte, atât cele descoperite în 1974 de profesorul Brudiu și aflate la Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” din Galați, cât și cele descoperite acum de arheologul Gabriel Jugănaru și echipa sa, pentru a se da o interpretare corectă acestor vestigii. Potrivit primelor estimări, „Cavoul Roman” este un mormânt Hypogeu, de tip roman, dar prin inventarul descoperit are și elemente de tip sarmat, fiind se pare mormântul unui sarmat care a deținut o funcție importantă în armata română din așezarea cu câteva mii de locuitori de la confluența Siretului cu Dunărea, unde astăzi se află Galațiul.

„Cavoul Roman” de la Galați este un vestigiu unicat în România, pentru că diferă de alte monumente similare din mai multe puncte de vedere. „De regulă acest tip de morminte erau orientate est-vest, şi erau familiale, în sensul că adăposteau până la câteva zeci de defuncţi. Aici avem o altă orientare, pe axa nord – nord-vest, sud – sud-est. Plecând de la orientarea mormântului, de la modul în care a fost decorat, de la faptul că a fost individual, îl considerăm unicat în România. Mormântul poate fi din a doua jumătate a secolului al III-lea sau prima jumătate a secolului al IV-lea. Analiza materialului ceramic şi a pieselor pe care noi le-am găsit va permite o datare mai exactă”, a mai precizat arheologul Gabriel Jugănaru.

Sursa: romanialibera.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here