Connect with us

Istorie

„Cavoul Roman“ de la Galați, un vestigiu unic în România

Published

on

„Cavoul Roman” de la Galați este un monument istoric descoperit în 1974 de arheologul Mihalache Brudiu, care a fost din nou acoperit cu pământ timp de peste patru decenii, sub o placă de beton. Anul trecut, Primăria Galați a alocat fonduri pentru noile săpături arheologice și acum a fost realizată cea mai mare parte a lucrărilor, fiind conturat monumentul istoric, atât la interior, cât și la exterior.

Din păcate, la momentul descoperirii, în timp ce se făceau excavări pentru construirea fundației unui bloc, până să fie anunțați arheologii, muncitorii de pe șantier au distrus cupola monumentului, construită din cărămidă și țiglă imprimată cu însemnul Legiunii romane de marină Classis Flavia Moessica. În cele patru decenii în care a fost abandonat monumentul nu a suferit alte distrugeri, fiind conservată destul de bine și pictura interioară.

O construcție solidă, cu ziduri de 1,5 metri

Cercetarea arheologică a dus la descoperirea unei construcții subterane, cu două încăperi, cavoul unui personaj de rang înalt, care a avut o funcţie importantă în armata romană. Este o construcție foarte solidă, cu ziduri de 1,5 metri grosime. „Pictura este intactă. Toată decorațiunea este în stil geometric, nu figurativ. În camera mare avem o bandă orizontală din linii pictate cu vopsea roșie, iar deasupra ei, în două locuri, sunt expuse linii verticale care formează un chenar, iar în mijlocul lor niște puncte roșii, dispuse în cruce. În camera mică avem două benzi late, una roșie, cealaltă neagră. Camera mică are dimensiuni mai reduse, pereţii mai subţiri şi noi credem că acolo a fost depus defunctul, pentru că acolo am găsit amprenta la sol a altarului. La intrarea în camera mare este o lespede foarte frumoasă, din calcar de Bașchioi (Tulcea), în care a fost săpată o treaptă și care în partea dreaptă are săpat un locaș pentru axul ușii. Am descoperit şi o serie de blocuri masive din bolta celor două încăperi, construită numai din cărămizi. Toate aceste fragmente, printre care şi o bucată uriaşă de peste o tonă, vor putea fi repuse, la poziţia iniţială, susţinute de nişte suporţi metalici, încât să sugereze bolta”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Cercetarea arheologică, continuată în condiții speciale

Săpăturile au fost întrerupte pentru a fi adus din Germania un cort special, pentru ca monumentul istoric să fie ținut sub atmosferă controlată, pentru că umiditatea ar putea distruge pictura. Vor fi reluate săpăturile peste aproximativ două săptămâni. Au fost la Galați și reprezentanți ai Universităţii din München, care au realizat o scanare 3D a zidurilor, pentru stabilirea celei mai bune variante de restaurare şi punere în valoare a monumentului. După finalizarea săpăturilor arheologice va fi analizat întregul inventar de artefacte, atât cele descoperite în 1974 de profesorul Brudiu și aflate la Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” din Galați, cât și cele descoperite acum de arheologul Gabriel Jugănaru și echipa sa, pentru a se da o interpretare corectă acestor vestigii. Potrivit primelor estimări, „Cavoul Roman” este un mormânt Hypogeu, de tip roman, dar prin inventarul descoperit are și elemente de tip sarmat, fiind se pare mormântul unui sarmat care a deținut o funcție importantă în armata română din așezarea cu câteva mii de locuitori de la confluența Siretului cu Dunărea, unde astăzi se află Galațiul.

„Cavoul Roman” de la Galați este un vestigiu unicat în România, pentru că diferă de alte monumente similare din mai multe puncte de vedere. „De regulă acest tip de morminte erau orientate est-vest, şi erau familiale, în sensul că adăposteau până la câteva zeci de defuncţi. Aici avem o altă orientare, pe axa nord – nord-vest, sud – sud-est. Plecând de la orientarea mormântului, de la modul în care a fost decorat, de la faptul că a fost individual, îl considerăm unicat în România. Mormântul poate fi din a doua jumătate a secolului al III-lea sau prima jumătate a secolului al IV-lea. Analiza materialului ceramic şi a pieselor pe care noi le-am găsit va permite o datare mai exactă”, a mai precizat arheologul Gabriel Jugănaru.

Sursa: romanialibera.ro

Dezvăluiri

S-a născut în 1828. Imagini video cu cel mai bătrân român care a trăit vreodată. Un cioban din Oltenia, Ilie Stamate

Published

on

O viaţă liniştită şi o dietă fără carne, dar cu multe verdeţuri. Acestea ar fi fost secretele longevităţii unui cioban din Oltenia care este personajul principal al unui documentar din colecţia British Pathé.

Filmuleţul îl prezintă pe Ilie Stamate, din satul Firizu din Mehedinţi, care ar fi murit la vârsta de 138 de ani.

O echipă Digi24 a stat de vorbă cu oamenii care l-au cunoscut pe matusalemicul oltean.

„În vremea revoluţiei din 1848 era flăcău în toată firea, avea douăzeci de ani. 49 de ani la 1877. 86 la izbucnirea primului război mondial. Şi 135 de ani la intrarea Ştiinţei Craiova în categoria A. Decanul de vârstă al ţării este bine-nţeles oltean.”

Un bărbat sprinten, cu barba sură şi îngrijită. Aşa şi-l amintesc săteni din Firizu pe moş Mandău. Printre cei care l-au cunoscut se află şi actualul decanul de vârstă al localnicilor, care are doar 99 de ani.

„A mai trăit el mult în urmă, i-a făcut primarul casă”, povestește un localnic. Unii dintre localnici cred că Ilie Stamate a trăit foarte mult pentru că a avut o viață liniștită. Alții spun că secretul său a fost dieta compusă în principal din verdețuri.„Era un om slab, trăia din animale, ciobănitul era activitatea lui, griji prea multe nu a avut”, spune un alt localnic.

„Moș Măndău, 112 ani, cam așa, nu a mâncat carne în viața lui, a mâncat numai urzici și dragavei”, consideră un altul.
„Când eram mici, venea de la serbarea de 23 August, ne aducea bomboane, ne duceam pe la el în vizită”, își amintește Ion Mogoșanu, strănepotul lui Ilie Stamate.
În registrul primăriei figureaza că moş Măndău ar fi trăit doar 96 ani.

„Nu se ştia anul când s-a născut și au zis: hai să punem si noi un an, ca să nu fie registrul fără an de naștere, au ajuns la concluzia să pună anul 1872, dar nu cred, am avut bătrâni de 90 de ani și spuneau că tot bătrân l-au știut”, declară Andronie Grigorie, primarul comunei Ilovăț.

“Nu se stie cati ani a avut cand a murit. Era un om batran, zicea ca la razboiul cu turcii el afacut de garda pe aici pe dealurile astea, dar nu s-au gasit actele lui. El nu e nascut aici in sat, s-au ghidat asa dupa ce a spus el. El a fost cioban la vite, umbla pe timp de iarna cu pieptul gol, el nu stia de frig, de nimic. Ningea pe el acolo la oi, unde era cioban si nu avea nimic, desi dormea afara”, spune Mihai Moti, fostul vecin al lui Ilie Stamate.

„Cand am venit l-am prins aici in sat, venea aici la el de pe la partid, cum era in vremurile acelea si ii aducea paine. Spunea ca el a mancat mai mult de astea vegetale, urzici, dragavei, nu carne. Avea carne, dar zicea ca nu e buna si ca tine capre ca sa bea lapte de capra”, spune si Maria Mantog, o localnica din Firizu (Mehedinti).

„L-am prins in viata, era un batran cu barba, cu parul alb, mergea in boata, avea niste oi cu care se ducea in vale. Veneau incontinuu masini de pe la Severin la el acasa fiindca era cel mai batran om din Romania si se auzise pana la Bucuresti.
Era un om bun, nu se certa cu nimeni. Manca mai mult verdeturi, numai ce producea prin gospodarie”, isi aminteste Constantin Negoita.

Despre el se ştie că a fost căsătorit mai bine de 50 de ani cu soţia lui, Stanca, după care a mai avut două neveste . Documentarul British Pathé susţine insa că Ilie Stamate s-a născut în 1828 şi a murit la vârsta de 138 de ani, în 1966.

Surse: digi24.ro, adevarul.ro

Citește mai departe>>

Istorie

Descoperire uriaşă in Romania: Cetatea Veche din Sântana, de patru ori mai mare decât cunoscuta Troia

Published

on

Arheologii au descoperit la Arad o cetate care ar fi de trei ori mai mare decât Troia și se întinde pe aproape 90 hectare. Cetatea ar fi fost ridicată în urmă cu aproximativ 3.400 de ani, în epoca bronzului, relatează Aradon.ro. Cetatea ar fi avut un palat uriaș.

Cetatea Veche, cum a fost denumită de arheologi, a fost descoperită pe raza teritorială a oraşului Sântana, iar deși primele săpături efectuate acolo datează din anul 2009, în ultimii doi ani, o echipă mixtă româno-germană a intensificat cercetările şi au scos la suprafaţă descoperiri uriaşe.

Astfel, Rüdiger Krause, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, și profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, au ajuns la concluzia că Cetatea Veche din Sântana a fost ridicată în secolul XIV înainte de Hristos, respectiv cu aproximativ 3.400 de ani în urmă.

Mai mult, aceștia spun că cetatea este mult mai mare decât cetatea Troia, despre care se spune că, la vremea respectivă, era o civilizație avansată.

„Troia avea o suprafaţă de 29 de hectare, Cetatea de la Sântana are nu mai puţin de 89 de hectare. Clădirile din Troia au fost realizate din piatră. La Sântana, construcţiile au fost realizate din lut şi lemn, semn că civilizaţia era mai dezvoltată şi se adapta la materialele de construcţie de care dispunea. Cetatea de la Sântana a fost împrejmuită cu şanţuri de apărare adânci de peste patru metri, dar şi cu valuri de pământ de peste 20 de metri. Ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai mari şi impunătoare cetăţi din Europa”, a explicat Florin Gogâltan.

Cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generaţie, au fost efectuate măsurători magneometrice, cu ajutorul cărora a fost „desenată” cetatea.

„Am cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. Şi, în urma măsurătorilor, am descoperit rezultate care ne sperie: un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri. Vrem să continuăm săpăturile şi, pe cât posibil, vrem să facem această cetate să fie măreaţă, la fel cum a fost în urmă cu peste 3.000 de ani. Pentru că trebuie precizat faptul că, la vremea respectivă, cetatea de la Sântana era o capitală a Europei”, a mai declarat profesorul Florin Gogâltan.

Directorul Complexului Muzeal Arad, Constantin Inel, a anunţat că îşi doreşte ca la Sântana să fie realizat un muzeu.

„Putem vorbi chiar de un muzeu în sit, cum sunt multe alte cazuri în Europa. Vrem să valorificăm o parte din situl arheologic. Este imposibil să punem în valoare întreaga fortificaţie. Dar, potrivit cercetărilor efectuate, monumentul în sine s-a păstrat foarte bine, este intact”, a anunţat Constantin Inel, citat de aradon.ro

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister