Connect with us

Istorie

„Cavoul Roman“ de la Galați, un vestigiu unic în România

Published

on

„Cavoul Roman” de la Galați este un monument istoric descoperit în 1974 de arheologul Mihalache Brudiu, care a fost din nou acoperit cu pământ timp de peste patru decenii, sub o placă de beton. Anul trecut, Primăria Galați a alocat fonduri pentru noile săpături arheologice și acum a fost realizată cea mai mare parte a lucrărilor, fiind conturat monumentul istoric, atât la interior, cât și la exterior.

Din păcate, la momentul descoperirii, în timp ce se făceau excavări pentru construirea fundației unui bloc, până să fie anunțați arheologii, muncitorii de pe șantier au distrus cupola monumentului, construită din cărămidă și țiglă imprimată cu însemnul Legiunii romane de marină Classis Flavia Moessica. În cele patru decenii în care a fost abandonat monumentul nu a suferit alte distrugeri, fiind conservată destul de bine și pictura interioară.

O construcție solidă, cu ziduri de 1,5 metri

Cercetarea arheologică a dus la descoperirea unei construcții subterane, cu două încăperi, cavoul unui personaj de rang înalt, care a avut o funcţie importantă în armata romană. Este o construcție foarte solidă, cu ziduri de 1,5 metri grosime. „Pictura este intactă. Toată decorațiunea este în stil geometric, nu figurativ. În camera mare avem o bandă orizontală din linii pictate cu vopsea roșie, iar deasupra ei, în două locuri, sunt expuse linii verticale care formează un chenar, iar în mijlocul lor niște puncte roșii, dispuse în cruce. În camera mică avem două benzi late, una roșie, cealaltă neagră. Camera mică are dimensiuni mai reduse, pereţii mai subţiri şi noi credem că acolo a fost depus defunctul, pentru că acolo am găsit amprenta la sol a altarului. La intrarea în camera mare este o lespede foarte frumoasă, din calcar de Bașchioi (Tulcea), în care a fost săpată o treaptă și care în partea dreaptă are săpat un locaș pentru axul ușii. Am descoperit şi o serie de blocuri masive din bolta celor două încăperi, construită numai din cărămizi. Toate aceste fragmente, printre care şi o bucată uriaşă de peste o tonă, vor putea fi repuse, la poziţia iniţială, susţinute de nişte suporţi metalici, încât să sugereze bolta”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Recomandare:   Totul în numele științei. Ororile de neimaginat a celui mai mare criminal pe care l-a cunoscut omenirea vreodată. Printre victimele sale și multi români

Cercetarea arheologică, continuată în condiții speciale

Săpăturile au fost întrerupte pentru a fi adus din Germania un cort special, pentru ca monumentul istoric să fie ținut sub atmosferă controlată, pentru că umiditatea ar putea distruge pictura. Vor fi reluate săpăturile peste aproximativ două săptămâni. Au fost la Galați și reprezentanți ai Universităţii din München, care au realizat o scanare 3D a zidurilor, pentru stabilirea celei mai bune variante de restaurare şi punere în valoare a monumentului. După finalizarea săpăturilor arheologice va fi analizat întregul inventar de artefacte, atât cele descoperite în 1974 de profesorul Brudiu și aflate la Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” din Galați, cât și cele descoperite acum de arheologul Gabriel Jugănaru și echipa sa, pentru a se da o interpretare corectă acestor vestigii. Potrivit primelor estimări, „Cavoul Roman” este un mormânt Hypogeu, de tip roman, dar prin inventarul descoperit are și elemente de tip sarmat, fiind se pare mormântul unui sarmat care a deținut o funcție importantă în armata română din așezarea cu câteva mii de locuitori de la confluența Siretului cu Dunărea, unde astăzi se află Galațiul.

„Cavoul Roman” de la Galați este un vestigiu unicat în România, pentru că diferă de alte monumente similare din mai multe puncte de vedere. „De regulă acest tip de morminte erau orientate est-vest, şi erau familiale, în sensul că adăposteau până la câteva zeci de defuncţi. Aici avem o altă orientare, pe axa nord – nord-vest, sud – sud-est. Plecând de la orientarea mormântului, de la modul în care a fost decorat, de la faptul că a fost individual, îl considerăm unicat în România. Mormântul poate fi din a doua jumătate a secolului al III-lea sau prima jumătate a secolului al IV-lea. Analiza materialului ceramic şi a pieselor pe care noi le-am găsit va permite o datare mai exactă”, a mai precizat arheologul Gabriel Jugănaru.

Sursa: romanialibera.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Istorie

Dovada torturii ce l-a ucis pe Iisus, descoperită în premieră după 2.000 de ani. „Această descoperire crudă şi înfricoşătoare rezolvă unul dintre marile mistere care au generat multe contradicţii de ani de zile”

Published

on

By

Un schelet roman vechi de 2.000 de ani, ce are o gaură în picior, reprezintă a doua dovadă fizică a tipului de „tortură ce l-ar fi ucis pe Iisus”.

Scheletul a fost descoperit în urma excavărilor realizate într-un mormânt din nordul Italiei, rămăşiţele având urme ale unei „leziuni particulare” pe călcăiul drept, aspect ce sugerează că bărbatul a fost crucificat. Conform Mail Online, în ciuda faptului că romanii au practicat crucificarea timp de aproape un mileniu pe mii de oameni, dovezile acestui ritual sunt rare.

Singurul exemplu al practicii este reprezentat de un cui de 19 centimetri descoperit în corpul unui evreu în 1968. Dovezile practicii sunt atât de rare deoarece crucile din lemn pe care le-au utilizat se dezintegrează rapid. De asemenea, piroanele ar fi avut proprietăţi magice, aşadar deseori erau furate de la victime. Oratorul roman Cicero scria că, „dintre toate metodele de pedeapsă, crucificarea era cea mai crudă şi înfricoşătoare”.

Scheletul în care a fost găsită a două dovadă a aceluiaşi ritual a fost descoperit la 60 de kilometri de Veneţia. „Importanţa descoperirii se află în faptul că este al doilea caz de crucificare documentat, din lume”, a declarat coautoarea Ursula Thun Hohenstein, din cadrul Universităţii din Ferrara.

Specialiştii au declarat că datarea cu radiocarbon a fost imposibilă din cauza stării alterate a scheletului. Specialiştii au descoperit, însă, alături de schelet şi cărămizi romane, fapt ce sugerează că rămăşiţele ar proveni din aceeaşi perioadă.

„Considerăm că crucificarea ar fi putut fi posibila cauză a leziunilor, însă interpretarea rezultatelor este dificilă din cauza stării în care se află oasele”, au notat specialiştii în cercetare. Bărbatul crucificat ar fi avut între 30 şi 34 de ani.

Recomandare:   Controverse ale modernitatii. Ce fel de religie este islamul si de ce crestinismul este in avantaj?

Sursa: descopera.ro

Citește mai departe>>

Istorie

Pedeapsa cu moartea în epoca lui Nicolae Ceauşescu: 104 persoane executate prin împuşcare. Cine a fost ultimul condamnat la moarte

Published

on

By

Regimul comunist instaurat în 1945 la Bucureşti a încercat să abolească toate formele de rezistenţă anticomunistă, modificând astfel legile penale şi reinstituind pedeapsa capitală. Pedeapsa cu moartea a fost reintrodusă în legislaţia penală din România printr-o serie de legi şi decrete, cele mai importante dintre acestea fiind Legea nr. 50 din 21 ianuarie 1945 şi Legea nr. 312 din 24 aprilie 1945. Existau din timpul celui de-al Doilea Război Mondial decrete speciale date de regimul mareșalului Antonescu pentru a reintroduce această pedeapsă, precum și în timpul lui Carol al II-lea.

Până la acest moment pedeapsa capitală fusese abolită în România încă din vremea lui Alexandru Ioan Cuza și singurii care mai puteau cădea sub incidența ei erau militarii trădători (dezertori). România este prima țară europeană care a abolit această pedeapsă,în 1865, din păcate nu definitiv, scrie „Historia”.

Regimul comunist nu s-a limitat doar la a da legi, ci pe lângă aceasta au fost create şi organismele necesare aplicării ei. Aşa au fost înfiinţate tribunalele militare, instanţe cu rol de eliminare a tuturor oponenţilor regimului.

Un tribunal militar era considerat „braţul înarmat al poporului”. Pedeapsa cu moartea se aplica în primul rând celor care se răzvrăteau împotriva regimului, deţinuţilor politici, dar şi celor de drept comun, în această categorie intrând criminalii deosebit de periculoşi, violatorii sau toţi cei care comiteau infracţiuni grave împotriva ordinei şi liniştii publice.

Imaginea „călăilor”

Potrivit legilor, executarea celor condamnaţi la pedeapsa capitală se efectua prin împuşcare, de către plutoanele de execuţie. Fiecare pluton era alcătuit din 12 membri, care primeau încărcătoare cu câte 5 cartuşe şi trăgeau foc după foc.

„Călăii” erau foarte atent selecţionaţi, pe baza unui profil psihologic foarte bine conturat. Mai mult, ei semnau declaraţii de confidenţialitate, iar dacă divulgau secrete de serviciu puteau fi arestaţi şi condamnaţi la rândul lor la pedeapsa cu moartea.

În perioada ceauşistă, execuţiile se realizau doar în cadrul închisorilor Jilava şi Rahova. În documentele de arhivă se păstrează încă informaţii despre temutul „Fort 13” de la Jilava, adică spaţiul special amenajat pentru executarea condamnaţilor la moarte. În prezent, aici se află groapa de gunoi a penitenciarului. La Rahova, execuţiile se petreceau într-un poligon subteran, care, după 1990, a fost dezafectat, în momentul în care a început renovarea puşcăriei.

Ceremonialul executării

Până la momentul executării efective, un întreg ceremonial trebuia desfăşurat. Astfel, potrivit legilor, condamnatul la moarte era legat de mâini şi de picioare şi ţinut câteva ore într-o cameră întunecată, fără niciun pic de lumină. În momentul în care era scos din respectivul spaţiu, el devenea extrem de bulversat din cauza luminii de afară.

Ultimul condamnat la moarte

În epoca Ceauşescu (1965 – 1989) în România au fost condamnaţi la moarte şi executaţi prin împuşcare 104 oameni, intelectuali sau infractori de drept comun. De notorietate este cazul lui Ion Râmaru sau al lui Gheorghe Ştefănescu, botezat şi „Bachus”, afaceristul inculpat care a vândut milioane de litri de vin contrafăcut.

Ultimul român care a murit sub ploaia de gloanţe a plutonului de execuţie a fost Ion Pistol, cetăţean condamnat la pedeapsa cu moartea de Tribunalul Judeţean Teleorman, pentru omor deosebit de grav. Execuţia lui s-a desfăşurat pe data de 12 mai 1987.

Recomandare:   Descoperirea care ar putea schimba istoria. Mistere identificate de arheologi în mormântul lui Tutankhamon

După căderea regimului comunist, pedeapsa cu moartea a fost abrogată prin Decretul – Lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990. Potrivit actualei legi penale din România, intrată în vigoare la 1 februarie 2014, cea mai gravă pedeapsă care i se poate aplica unui inculpat este condamnarea la pedeapsa închisorii pe viaţă.

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister