Connect with us

Diverse

Inedit în România. Casa care costă doar 1000 de euro, care se construiește în maxim 5 săptămâni. Proiectul aparține unui arhitect brașovean

Published

on

Arhitectul brașovean Bogdan Mureşan a proiectat mai multe locuințe din baloţi de paie, al căror preţ este de doar 1000 de euro. Specialistul aduce în România un concept folosit deja la scară largă în America.

Obiceiul construirii caselor din paie datează încă din Paleolitic în zona Africii. Baloţii au început să fie folosiţi ca material de construcţie la scară largă începând cu anul 1850 în Nebraska (SUA) când s-a inventat presa de balotat. Există încă în picioare o casă construită în SUA acum 100 de ani. În Europa metoda a fost preluată de norvegieni şi nemţi. În ţările nordice sunt sute astfel de case.

Arhitectul brașovean a fost mereu interesat de soluţii ieftine şi durabile pentru construirea unei case. A vrut să facă astfel de case la Cristian, dar proprietarii au ales până la urmă lemnul.

„Sunt interesat încă din perioada studiilor de proiectarea locuințelor verzi. Am avut onoarea de a fi invitat de Harald Medboe şi Eirik Gram Frank doi prieteni norvegieni de la care am învăţat cum se contruieşte o astfel de casă din baloţi de paie. Dacă pentru occident un astfel de proiect are mai mult conotaţii ecologice, la noi ar putea deveni un proiect social datorită costurilor extrem de scăzute.

Casele din baloţi de paie nu sunt case din chirpici. Sunt case rezistente, solide şi eficiente energetic. „Toată lumea când aude de case din paie se gândeşte automat la povestea celor trei purceluşi. Lucrurile nu stau însă aşa. Casele din paie rezistă mai bine de la un cutremur decât cele din beton, deoarece sunt elastice. Baloţii reprezintă şi o izolaţie perfectă, deci nu mai este nevoie  şi alte adaosuri. Singura problemă este apa în exces. Rezistă la o infiltraţie de 19% apă în interiorul zidurilor.

De asemenea acest case nu ard, deşi toată lumea se gândeşte la pericolul de incendiu. Au fost făcute teste. Oamenii pot încerca să dea foc unui balot de paie legat şi vor vedea că nu arde“, mai spune arhitectul.

Construcţia unei astfel de locuinţe este simplă, dar trebuie respectate nişte reguli de bază.

 

,,Iniţial, se face o fundaţie de pietre de 50 – 70 de centimetri. Fundaţia unei asemenea case poate fi zidită din pietre de râu, lipite între ele cu mortar. Urmează apoi o placă de beton armat. După ce se construieşte temelia şi baza casei în aceasta se fixează ţepuşe de lemn, care vor împiedica paiele să alunece, apoi se pun baloţii şi ulterior zidurile din baloţi sunt prinse între paleţi de lemn şi legate cel puţin cu sârmă. Însă, asamblarea casei se mai poate face cu ajutorul unor legături sau dispozitive metalice, cu şuruburi. Astfel, aceşti pereţi de cinzeci de centimetri lăţime pot suporta fără nici o problemă o casă normală de până la patru metri înălţime la o suprafaţă de 100 de metri pătraţi.

Această structură, foarte simplă, poate avea şi o mansardă. Totul trebuie apoi tencuit cu lut şi paie tocate, iar apoi vopsit cu var. Acoperişul se face în general din lemn“, explică Bogdan Mureşan, pentru Adevarul.ro.

O casă din baloţi de paie de 75 de metri pătraţi costă doar 1.000 de euro. Asta dacă beneficiarul are materialele la îndemână. Este nevoie de piatră, puţin lemn, lut şi bineînţeles baloţi de paie. Se poate construi în regie proprie cu ajutorul a câţiva prieteni în două-cinci săptămâni. Are un confort termic sporit deoarece zidul din baloţi are 50 de centrimetri grosime. Practic vara este răcoare, iar iarna este cald.

Se poate face şi un acoperiş înverzit şi atunci costurile de încălzire se reduc cu 30%. Dacă omul nu are materialele disponibile acestea nu costă mai mult de 1.000-1.500 de euro. Deci casa îl va costa maximum 2.500 de euro. Din baloţi de paie se pot face şi adevărate vile cu etaj. O astfel de locuinţă ajunge să costă 20.000 de euro, cam 20% din preţul uneia din beton şi cărămidă.

Citește și:
Realizată de câțiva arhitecți români, Casa Prispă este locuința care produce curent electric, fiind foarte călduroasă în sezonul rece și răcoroasă în cel cald

„Sunt zece ani de când încerc să construiesc o casă independentă energetic. Sper că acest proiect va prinde. Dacă omul care o construiește are un curs de apă pe teren se poate face o microhidrocentrală şi atunci costurile cu energia sunt zero. Se mai pot folosi încălzitoare solare. Eficienta energetică a acestor locuințe este dovedită. Norvegia are o climă mult mai aspră ca a noastră şi de aceea mulţi oameni de acolo au optat pentru această soluţie“, mai spune arhitectul. Afla mai multe despre această casă pe adevarul.ro, unde poti vedea si cateva fotografii cu acest proiect inedit. De asemenea aici puteți afla amanunte despre construirea acestei case.

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Savant japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a dovedit cât bine face postul organismului uman

Published

on

By

Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, în 2016, a fost acordat profesorului japonez Yoshinori Ohsumi, de la Tokyo Institute of Technology, care a descoperit mecanismele autofage, dovedind ştiinţific că postul este benefic pentru organism.

Descoperirile savantului au impus o nouă paradigmă cu privire la procesele prin care celulele îşi reciclează propriul conţinut şi au deschis calea pentru înţelegerea importanţei fundamentale a autofagiei în multiple procese fiziologice, de la capacitatea de adaptare la foame şi până la răspunsul organismului în cazul unor infecţii.

Autofagia celulară reprezintă un proces care care are loc la nivelul celulelor, când ele îşi pot distruge propriile elemente constitutive, izolându-le în membrane şi formând un fel de vezicule, ca nişte saci, ce sunt apoi transportate în „zona de reciclare”, pentru descompunere şi reciclare.

Autofagia are loc mai intens atunci când organismul este în stare de stres. De exemplu, este înfometat. În acest caz, celulele produc energie pe baza resurselor interne, chiar şi din gunoiul acumulat, inclusiv din bacteriile patogene.

Descoperirea laureatului dovedeşte că înfometarea organismului şi postirea sunt de un real folos, organismul într-adevăr se curăţeşte. Confirmat de către Comitetul Nobel.

Sursa: ganduridinierusalim.com

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister