Connect with us

Istorie

Aceștia au fost banii care au circulat pe teritoriul Țărilor Române până la apariția leului

Published

on

Primele monede romanești au apărut imediat dupa întemeierea Principatelor Moldovei si Tarii Romanești in secolul XIV.

In Tara Românească, prima emisie de monede este facuta de Vladislav Vlaicu, acestea aveau pe ele batuta stema tarii care era acvila cu crucea in cioc, monedele purtau denumirea de ducați, dinari si bani, fiind realizate din argint. Cativa ani mai tarziu apar si in Moldova primele monede batue sub domnia lui Petru Musat, monede realizate tot din argint ce purtau denumirea de grosi.

Mai tarziu in timpul lui Mircea cel Batran, a fost batuta si pusa in circulatie in Tara Romaneasca, ducati cu chipul lui Iisus Hristos. Designul monedelor erau inspirate de modelul bizantin, acest model fiind adoptat de toate popoarele ortodoxe din peninsula Balcanica.

Odata cu intrarea sub dominatie otomana a tarilor romane, emisia de monede a incetat, fiind batue monede rar, cu ocazia a diverse evenimente, cum ar fi urcarea pe tron a unor domnitori, sau cu ocazia anumitor aniversari, acestea nefiind puse in circulatie, Tarile Romane nemaiavând drept de a mai bate moneda proprie. Emiterea de moneda proprie era vazuta de catre Imperiul Otoman ca semn de independenta, si era un lucru de neacceptat.

In secolele in care Tarile Romane s-au aflat sub influenta Imperiului Otoman, pe teritoriul lor au circulat diverse monede straine. In secolul XVIII, in aici circulau aproximativ 100 de tipuri de monede, fiind de origine straina.

In 1713, domnitorul Constantin Brancoveanu, bate o moneda aniversara pentru a sarbatorii 25 de ani de domnie, monedele fiind din aur si argint si avand imprimate pe ele efigia domnitorului si numele acestuia latinizat: Constantinus Bassaraba de Brankowan, monede ce nu erau destinate circulatiei.

Spre sfarsitul secolului XVIII, in 1771-1774, in Tarile Romane circula prima moneda unica, destinata circulatiei. Este vorba de celebra Para, o moneda de bronz ce avea pe ea stemele celor doua principate sub aceasi coroana. Monedele au fost batue si puse in circulatie in timpul ocupatiei ruse din principate in timpul imparatesei Ecaterina cea Mare.

In secolul XIX, o prima initiativa de a bate moneda de circulatie in Tara Romaneasca, a avut-o domnitorul Barbu Stirbei, dar din cauza opozitiei manifestate de turci, acest lucru nu s-a materializat.

Prima moneda romaneasca, destinata circulatiei, a fost batuta la initiativa lui Alexandru Ioan Cuza in 1864, la monetaria din Paris, dar nu a fost pusa niciodata in circulatie. Moneda purta denumirea de roman, si avea ca subdiviziune 100 de sutimi. A fost batuta de proba, doar moneda de 5 sutimi, ce avea pe avers efigia domnitorului si inscriptia “Alexandru Ioan I”.

Proiectul national de punere in circulatie a unei monede romanesti care sa inlocuiasca multitudinea de monede straine ce circulau in Romania, a prins viata abia in timpul lui Carol I. Initial Romania s-a lovit de opozitia Austriei si Turciei, dar in urma negocierilor s-a dat voie ca Romania sa aibe moneda proprie, cu conditia pusa de Turcia ca pe moneda romaneasca sa apara simboluri otomane, Romania fiind la acea vreme stat vasal Turciei.

Pe 22 aprilie 1867, se emite legea care stabilea moneda nationala a Romaniei ca fiind Leul cu subdiviziunea de 100 de bani. Pentru a ocoli pretentia Turciei de a avea simbol otoman pe moneda, au fost batute prima oara monedele de 1, 2, 5 si 10 bani.

Denumitea de leu a fost aleasa, dupa talerul olandez, o moneda ce circulase in tarile romane pana in 1750, ce avea pe avers un leu rampant. Aceasta moneda intrase in folclorul popular sub denumirea de leu, si a continuat sa existe in mentalul romanesc si dupa disparitia sa din circulatie, preturile si rata de schimb se raporta tot la “leul olandez”.

In anul 1870 este bătut la București primul Leu romanesc, cu valoarea nominala de 1 leu, era o moneda de argint, ce avea pe ea efigia domnitorului Carol I , guvernul ignorând pretenția turcilor ce prevedea existenta simbolului otoman, ca semn al suveranități turcești in Romania.

Citește și:
Un mormânt al unei vrăjitoare din „mileniul întunecat”, descoperit întâmplător de arheologi la Satu Mare

Sursa:

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Din secretele istoriei: metodele prin care nemţii au fost învăţaţi să păstreze curăţenia

Published

on

By

Ordinea, disciplina şi curăţenia sunt câteva dintre calităţile care îi caracterizează pe nemţi. Istoria consemnează însă că acestea nu au fost înnăscute, ci, mai degrabă impuse, la un moment dat.

Mult timp, germanii au aruncat gunoiul, cenuşa, resturile alimentare sau chiar animalele moarte peste gard sau le lăsau în jurul propriei case. Rezultatul – condiţii neigienice de trai, apă şi aer poluate şi, de aici, o mulţime de maladii.

În secolul al XV-lea, graful de Württemberg a emis un ordin prin care a îndemnat oamenii să ducă gunoiul la periferia satelor şi a oraşelor. La început, nemţii nu au luat în serios acest lucru şi nu s-au conformat, mai ales că era imposibil să fie verificaţi.

Mai târziu, graful a emis un nou ordin, care a dat rezultate uimitoare. Acest document prevedea: „dacă aţi observat că vecinul vostru nu a dus gunoiul de lângă casă câteva săptămâni şi nu aţi informat informat autorităţile, veţi fi amendaţi ambii. Dacă, însă, veţi denunţa vecinii, veţi primi o parte din pământurile acestora”.

Drept urmare, în fiecare sâmbătă, toţi localnicii îşi duceau deşeurile în locuri special amenajate, ferindu-se cu atenţie să nu fie pârâţi de vecini.

Pe de o parte, astfel de metode pot fi considerate acte de constrângere şi violenţă împotriva persoanei, dar, pe de altă parte, şvabii s-au acomodat destul de repede cu aceste impuneri şi au curăţat oraşele şi satele de gunoi.

Sursa: calatorul.net

Loading...
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Articole interesante

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister