Connect with us

Diverse

Începând din 2024, douăzeci de oameni, printre care și o româncă, ar putea pleca pe Marte. Călătoria este una de 7 luni, fără întoarcere

Published

on

Mars One este un proiect lansat de olandezul Bas Lansdorp, cofondator şi preşedinte al companiei care are ca scop trimiterea, în 2024, a unui echipaj de patru voluntari pentru colonizarea planetei Marte, fără posibilitatea de a reveni pe Terra, după o călătorie care va dura șapte luni, informează MEDIAFAX.

Călătoria spre Marte, care se află la o distanța de circa 64,3 milioane de kilometri de Terra, în funcție de poziționarea pe orbită, durează aproximativ 200 de zile.

Bugetul misiunii, de 6 miliarde de dolari, este mult mai mare decât suma de 1,8 miliarde de dolari cheltuită de NASA pentru roverul Curiosity, cel mai avansat robot trimis de pământeni pe Marte.

Mars One vrea să finanţeze proiectul prin intermediul unui reality-show TV, în cadrul căruia vor fi aleşi cei 24 participanţi şi care va prezenta pregătirea acestora.

Potrivit site-ului oficial al misiunii, echipaje de patru astronauţi vor fi lansate spre Marte din doi în doi ani, începând din 2024. Cine se va aventura în această călătorie ştie că va lăsa Terra în urmă pentru totdeauna. Nu va mai avea posibilitatea să îi îmbrăţişeze pe cei dragi, nici să meargă într-o pădure sau pe o plajă. Ca să nu mai vorbim de pericolele reale ale unei astfel de călătorii: vor ajunge curajoşii noştri cu bine pe Marte? Iar după aterizarea (ori, mai corect, amartizarea) lor, ce se va întâmpla? Vor trebui să construiască o bază care să le permită să supravieţuiască pentru restul zilelor, o primă bază în care să aştepte – dacă totul merge bine – alţi curajoşi de pe Terra.

Peste 200.000 de persoane din 140 de ţări s-au oferit voluntare pentru a face parte din proiect, care este privit de foarte mulţi oameni cu scepticism, dar care, totuşi, beneficiază de suportul laureatului olandez al premiului Nobel pentru fizică din 1999 Gerard’t Hooft.

Mars One a semnat un acord cu compania de televiziune Endemol, care produce multe emisiuni de tip reality show, pentru realizarea unei producţii de acest tip în timpul selecţiei şi antrenării voluntarilor care vor pleca pe Marte.

Cei 100 de candidaţi rămaşi în cursă vor trece de acum înainte prin alte câteva runde de selecţie care „se vor concentra pe alcătuirea de candidaţi care pot să suporte toate greutăţile generate de o aşezare umană permanentă pe Marte”, au spus coordonatorii proiectului Mars One. Candidaţii vor fi antrenaţi într-o replică a viitoarei reşedinţe marţiene, în care le vor fi testate aptitudinile şi capacitatea de a lucra în echipă.

În final, 40 de candidaţi vor fi aleşi pentru a urma un curs de antrenament specific pentru misiunea propriu-zisă. Ei vor urma un program de pregătire ce are o durată de opt ani, înainte ca telespectatorii acelui reality show de televiziune să voteze şi să decidă componenţa finală a echipajului, care va fi alcătuit din patru persoane.

Andreea, o româncă în vârstă de 34 de ani care locuieşte în Canada, a fost inclusă pe lista celor 100 de candidaţi pentru misiunea spaţială Mars One.

„Aş vrea să plec pe Marte pentru că vreau să iau parte, în acelaşi timp, la istoria şi viitorul omenirii. Mi-ar plăcea să fac parte din echipa care va construi fundaţia unei noi civilizaţii pe o nouă planetă. E doar o chestiune de timp până când omenirea va trebui să îşi găsească un nou habitat, pe o nouă planetă, iar această misiune reprezintă o oportunitate perfectă”, a spus Andreea.

„Cred că sunt un candidat potrivit pentru această misiune, pentru că sunt independentă, iubesc provocările şi sunt suficient de încăpăţânată pentru a nu renunţa niciodată în faţa problemelor, îmi place aventura, îmi place să-mi asum riscuri, sunt curioasă din fire şi sunt demnă de încredere”, a adăugat ea.

Citește și:
Un tânăr geniu din Rusia face dezvăluiri incredibile despre piramide și despre planeta Marte. Povestea sa pare desprinsă parcă dintr-un film SF

Încasările ce vor fi generate de această emisiune TV vor contribui la finanţarea misiunii spaţiale spre Marte, al cărei cost estimativ este de 6 miliarde de dolari.

Elon Musk, fondatorul companiei SpaceX, a oferit o serie de imagini care arată naveta care va călători către Marte în anul 2024, relatează Bussines Insider. Denumită Big Falcon Rocket (BFR), naveta are trei misiuni majore în următorii şapte ani. Prima va avea loc în anul 2022 și va transporta către Marte materialele necesare unor misiuni ulterioare.

Bussines Insider precizează că în 2023 este programată a doua misiune a navetei, anume o călătorie în jurul Lunii, în care va merge şi japonezul Yusaku Maezawa – primul turist care va zbura în jurul satelitului natural al Pământului.

Planul inițial de acțiune prevede ca racheta să intre în orbita Pământului, unde va fi aprovizionată cu combustibil, pentru ca ulterior să-şi înceapă primul drum către Marte. Dat fiind faptul că proiectul navei prevede reutilizarea ei în proporţie de 100%, ea s-ar întoarce pe Pământ pentru a efectua şi alte misiuni către Marte.

Surse: stirileprotv.ro,   mediafax.ro

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Published

on

By

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit „murus dacicus” sau în traducere liberă „zidul dacic”.

Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Murus dacicus – model grecesc perfecţionat

Dacii construiau puţin ziduri din piatră. Dar acolo unde au făcut-o, spun istoricii, aproape au atins perfecţiunea. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale, moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zonă supraînăltaţă se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

Excepţia o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă au fost identificat de către arheologi un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus „murus dacicus” şi era deosebit de complex. Îl descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, în lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană”. ”Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”, preciza arheologul.

Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în „Dicţionarul de Istorie veche a României”, parametrii fiind prezentaţi explicit. „Murus Dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”. Specialiştii spun că acest tip de ziduri erau de inspiraţie elenistică.

Practic, urmând modelul zidurilor ciclopice greceşti, cu inspiraţia propriilor ingineri a rezultat „murus dacicus”. Acelaşi lucru este susţinut de Hadrian Daicoviciu, care spune că zidul dacic a apărut prin retehnologizarea zidurilor de inspiraţie elenistică, folosind piatra masivă din Munţii Orăştiei.

Murus dacicus, fortificaţiile inexpugnabile

Murus dacicus a apărut, spun istoricii, în perioada secolul I îHR şi secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, în perioada în care ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica „inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu „murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. „Funcţia principală a zidului în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind cerute de anume necesităţi ale războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie în „Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii” Paul Pupeza.

Drept dovadă stă povestea asedierii Sarmizegetusei în 106. Cetatea a rezistat tuturor maşinilor de asediu romane şi chiar incendierii. A cedat doar în faţa trădării dacului Bacilis, care a arătat romanilor rezervele de apă ale cetăţii.

Murus dacicus – Simbol al puterii

Paradoxal, deşi „murus dacicus” rezistau la asedii prelungite şi practic nu putea fi distruse cu ajutorul tehnicii militare antice, cetăţile dacice nu erau foarte bine pregătite pentru asedii. Specialiştii spun că spaţiul mic din interiorul zidurilor şi lipsa unor rezerve importante de apă le făcea doar bastioane de apărare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp.”Cetăţile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par făcute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafaţa utilă din interiorul lor nu este foarte mare, numărul apărătorilor fiind reduse de spaţiul mic. Totodată, în interiorul cetăţilor nu s-au descoperit instalaţii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeza.

Citește și:
Este bine sau nu să stăm să ne odihnim la umbra unui nuc?

În schimb, pentru aceşti specialişti, cetăţile cu „murus dacicus” par să aibă o puternică funcţie ideologică. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovadă stând şi turnurile-locuinţă din interiorul acestora. Majoritatea aşezărilor erau din lemn şi pământ, în timp ce „inima” stăpânirii dacice era dăltuită în piatră, înconjurată de „murus dacicus”, zise şi zidurile zeilor, care nu pot fi pătrunse de forţa omenească.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbont

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Medicină6 ore ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

DiverseO zi ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse2 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri4 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină4 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Descoperiri4 zile ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister