Connect with us

Diverse

Bolile care i-au decimat pe azteci „aduse în dar” de conchistadori. 9 din 10 oameni au fost răpuși de virusuri care le erau străine

Published

on

Unul dintre cei mai importanți factori care au contribuit la declinul imperiilor precolumbiene a fost faptul că spaniolii au adus cu ei boli la care indigenii nu erau rezistenți, boli care au decimat în scurt timp populațiile locale. 90% din popuulaţia aztecă, de pildă, a pierit din cauza epidemiilor declanșate după sosirea europenilor.

În 1545, aztecii din Mexicul zilelor noastre au fost loviți de un dezastru. Oamenii au început să sufere de febră și de dureri de cap, sângerând pe ochi, pe gură și pe nas. De obicei, moartea survenea după trei sau patru zile.

În cinci ani, aproximativ 15 milioane de oameni (80% din populație) au fost uciși de maladia pe care indigenii au numit-o „cocoliztli”. Cuvântul înseamnă „molimă” în Nahuatl, limba aztecilor.

Cauza acestei epidemii a fost motiv de dezbatere timp de 500 de ani. Până la urmă, oamenii de știință au eliminat variola, pojarul, oreionul și gripa de pe lista suspecților.

Au ajuns la concluzia că vinovatul era o „febră enterică” asemănătoare febrei tifoide. Savanții au găsit dovezi ADN legate de această febră pe dinții victimelor răpuse de boală.

Epidemia de cocoliztli

Epidemia cocoliztli din 1545-1550 a fost una dintre multele epidemii care au afectat Mexicul după sosirea europenilor. Însă, în mod special, această epidemie a fost a doua dintr-un șir de trei epidemii care au avut impactul cel mai devastator și au dus la pierderea celui mai mare număr de vieți”, afirmă Ashild Vagene de la Universitatea din Tuebingen din Germania, coautoarea unui studiu publicat în revista științifică Natură, Ecologie și Evoluție, citată de news.com.au.

Epidemia de cocoliztli este considerată una dintre cele mai grave epidemii din istoria umanității. Rata de mortalitate se apropie de cea a ciumei bubonice, care a ucis aproximativ 25 de milioane de oameni în Europa de Vest în secolul XIV (cam jumătate din populație).

Pe măsură ce și-au croit drum în Lumea Nouă, coloniștii europeni au răspândit foarte multe boli. Au adus cu ei microbi pe care populațiile indigene nu îi mai întâlniseră niciodată și împotriva cărora nu aveau niciun fel de imunitate.

Molima cocoliztli din 1545 s-a extins în zona în care astăzi se află Mexicul și o parte din Guatemala. Epidemia a venit la numai două decenii după ce o altă epidemie, de variolă, ucisese 5 până la 8 milioane de băștinași.

Asta se întâmpla la puțin timp după sosirea spaniolilor.

O a doua epidemie de cocoliztli, din 1576 până în 1578, a ucis jumătate din populația care mai rămăsese. Iată cum descria epidemia istoricul franciscan Fray Juan de Torquemada:

„În orașele mari s-au săpat șanțuri adânci și de dimineață până la apus preoții cărau cadavrele și le aruncau în șanțuri”.

Chiar și la acea vreme, doctorii au spus că simptomele nu se potriveau cu cele ale unor boli mai cunoscute, cum ar fi fost pojarul sau malaria. Acum, însă, oamenii de știință cred că au găsit vinovatul.

După ce au analizat ADN-ul a 29 de schelete îngropate într-un cimitir de victime ale cocoliztli, savanții au găsit urme ale bacteriei salmonella enterica.

Se știe că această bacterie cauzează febră enterică, iar febra tifoidă este un astfel de exemplu. În ziua de azi, acest subtip de bacterie cauzează foarte rar infecții la oameni.

„Multe tipuri de salmonella se răspândesc prin apa sau mâncarea infestată. Bacteriile ar fi putut ajunge în Mexic prin intermediul animalelor domestice aduse de spanioli”, au declarat membrii echipei de cercetători.

Citește și:
Premieră Națională. Mihai Viteazul avea chelie. Chipul său real a fost reconstruit după fotografiile şi măsurătorile craniului voievodului, cu o tehnologie specifică secolului 21

Se știe că salmonella enterica și-a făcut simțită prezența în Europa în Evul Mediu.

„Am desfășurat teste de identificare a tuturor patogenilor bacterieni și a ADN-urilor virușilor pentru care au fost disponibile date genomice”, a declarat coautorul studiului, Alexander Herbig, pentru AFP.

Salmonella enetrica a fost singurul microb detectat. Este, totuși, posibil ca unii agenți patogeni să fi fost nedetectabili sau total necunoscuți.

„Nu putem spune cu certitudine că salmonella enterica a fost cauza epidemiei de cocoliztli, însă credem că este un candidat foarte probabil”, a afirmat Kirsten Bos, membru al echipei.

Sursa: incredibilia.ro

Diverse

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Published

on

By

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit „murus dacicus” sau în traducere liberă „zidul dacic”.

Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.

Murus dacicus – model grecesc perfecţionat

Dacii construiau puţin ziduri din piatră. Dar acolo unde au făcut-o, spun istoricii, aproape au atins perfecţiunea. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale, moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zonă supraînăltaţă se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

Excepţia o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă au fost identificat de către arheologi un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus „murus dacicus” şi era deosebit de complex. Îl descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, în lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană”. ”Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”, preciza arheologul.

Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în „Dicţionarul de Istorie veche a României”, parametrii fiind prezentaţi explicit. „Murus Dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”. Specialiştii spun că acest tip de ziduri erau de inspiraţie elenistică.

Practic, urmând modelul zidurilor ciclopice greceşti, cu inspiraţia propriilor ingineri a rezultat „murus dacicus”. Acelaşi lucru este susţinut de Hadrian Daicoviciu, care spune că zidul dacic a apărut prin retehnologizarea zidurilor de inspiraţie elenistică, folosind piatra masivă din Munţii Orăştiei.

Murus dacicus, fortificaţiile inexpugnabile

Murus dacicus a apărut, spun istoricii, în perioada secolul I îHR şi secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, în perioada în care ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica „inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu „murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. „Funcţia principală a zidului în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind cerute de anume necesităţi ale războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie în „Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii” Paul Pupeza.

Drept dovadă stă povestea asedierii Sarmizegetusei în 106. Cetatea a rezistat tuturor maşinilor de asediu romane şi chiar incendierii. A cedat doar în faţa trădării dacului Bacilis, care a arătat romanilor rezervele de apă ale cetăţii.

Murus dacicus – Simbol al puterii

Paradoxal, deşi „murus dacicus” rezistau la asedii prelungite şi practic nu putea fi distruse cu ajutorul tehnicii militare antice, cetăţile dacice nu erau foarte bine pregătite pentru asedii. Specialiştii spun că spaţiul mic din interiorul zidurilor şi lipsa unor rezerve importante de apă le făcea doar bastioane de apărare temporare, unde garnizoana nu putea rezista mult timp.”Cetăţile dacice au elemente de fortificare solide, dar ele nu par făcute pentru a rezista mult timp unui asediu. Suprafaţa utilă din interiorul lor nu este foarte mare, numărul apărătorilor fiind reduse de spaţiul mic. Totodată, în interiorul cetăţilor nu s-au descoperit instalaţii pentru depozitarea apei”, scrie Paul Pupeza.

Citește și:
Sigur ai sau ai văzut acest semn pe brațul cuiva. Cei născuți însa după 1980 nu-l mai au

În schimb, pentru aceşti specialişti, cetăţile cu „murus dacicus” par să aibă o puternică funcţie ideologică. Sunt, prin impenetrabilitatea lor, un simbol al puterii basileilor dacici, drept dovadă stând şi turnurile-locuinţă din interiorul acestora. Majoritatea aşezărilor erau din lemn şi pământ, în timp ce „inima” stăpânirii dacice era dăltuită în piatră, înconjurată de „murus dacicus”, zise şi zidurile zeilor, care nu pot fi pătrunse de forţa omenească.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbont

Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Recomandările zilei

Medicină6 ore ago

Bioritmul organelor interne și orele de refacere ale acestora. Țineți cont ca acestea au o activitate maximă timp de 2 ore pe zi

Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult,...

DiverseO zi ago

Zidul dacic – o minune inginerească a lumii antice! Secretul care l-a făcut de nedoborât în faţa armatelor lumii antice

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era...

Diverse2 zile ago

Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între minte şi organele vitale

Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este...

Dezvăluiri4 zile ago

Lumea de Dincolo explicată de Prof. Dr. Constantin Dulcan: „Nu Dumnezeu ne pedepseşte, ne pedepsim singuri, aici, pe pământ”

Prof. Dr. Constantin Dulcan,  medic neurolog, psihiatru şi cercetător în domeniul conştiinţei, a reuşit, în lucrările sale, performanţa absolut originală...

Medicină4 zile ago

Adevărul pe care nimeni nu îl spune despre urzici. Sunt ele bune, dar nu le mâncați dacă suferiți de aceste boli

Urzica este, cu siguranță, vedeta primăverii. Această plantă este ceea ce îi trebuie organismului nostru pentru a elimina toxinele acumulate...

Descoperiri4 zile ago

Un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani. E pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii – cancerul

A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în...

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister