Connect with us

Diverse

Au fost create roțile care se pot transforma în șenile. Transformarea are loc în doar o secundă, chiar în timpul deplasării vehiculului!

Published

on

Armata SUA testează, în prezent, un nou tip de roți, destinate să fie utilizate pentru vehiculele de transport al trupelor. Aceste roți își pot schimba forma într-o clipită, transformându-se în șenile, pentru ca vehiculul să se poată deplasa mai ușor pe terenurile dificile. Vehiculele înzestrate cu astfel de roți „cu geometrie variabilă” vor fi destinate să asigure accesul trupelor în cele mai dificile locuri, în medii în care vehiculele obișnuite cu greu ar putea răzbate.

Aceste neobișnuite roți se remarcă prin adaptabilitatea surprinzătoare la suprafața de rulare, manevrabilitatea extraordinară și suprafața sporită de contact pe care o oferă odată ce s-au transformat în șenile. Suprafețele accidentate, dificile, pe care roțile obișnuite nu mai fac față (zăpadă, noroi, nisip etc.) vor deveni în mod „miraculos” accesibile. Tranziția de la roată la șenilă se realizează foarte ușor, pentru conducătorul vehiculului: este de ajuns o simplă apăsare de buton.

Rolul noului tip de roată este de a îmbunătăți mobilitatea, eficacitatea și siguranța vehiculelor militare ale viitorului. Una dintre ultimele tendințe este orientată către producerea unor vehicule agile, capabile de performanțe de viteză superioare față de cele ale greoaielor transportoare clasice, care să fie utilizabile pe aproape orice tip de teren, oricât ar fi de dificil.

Roțile se pot transforma în șenile și, apoi, pot reveni la forma inițială într-un interval de numai două secunde. Sistemul este atât de bine pus la punct, încât transformarea poate avea loc în timp ce vehiculul se află în mers, fiind menținută direcția de deplasare și viteza. Datorită acestui sistem ingenios, vehiculele vor fi capabile să se deplaseze cu repeziciune atât pe șosele, cât și în condiții „off-road”.

Recomandare:   Disperare într-un spital din România. Medici închiriați cu ziua pentru a trata copiii

Roata-șenilă nu este singura inovație care va îmbunătăți mijloacele de transport terestru ale Armatei americane. Vehiculele militare clasice destinate transportului de trupe (transportoarele blindate) dispun, de obicei, de geamuri de mici dimensiuni, care oferă un nivel sporit de protecție, însă limitează destul de mult vizibilitatea. Noile vehicule militare vor dispune, în afară de sistemul de deplasare revoluționar de tip roată-șenilă, și de dispozitive care vor putea asigura, la nevoie, o vizibilitate de 360 de grade, în jurul vehiculului.

Sursa: cunoastelumea.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Japonezii și invențiile lor magnifice. Vedetele unei grădini din Japonia, un xilofon uriaş şi o bilă de cauciuc

Published

on

By

Recunoscuţi pentru inventivitate şi minuțiozitate, japonezii au creat un xilofon suspendat uriaş, din lemn, care traversează pădurea, reunind natura şi muzica într-o simbioză sonoră perfectă. Orchestraţia neobişnuită valorifică îmbinarea celebrei Cantate 147 a lui Bach cu zgomotele din mediul înconjurător, creând un spaţiu sonor unic şi exploatând potenţialul acustic şi expresiv printr-o tehnică mai puţin obişnuită.

Ideea unui astfel de instrument aparţine japonezului Morihiro Harano care, împreună cu un tâmplar, Mitsuo Tsuda, şi un inginer sunetist, Kenjiro Matsuo, a creat, în anul 2012, acest xilofon uriaş, cu o înclinare perfect calculată, peste care se rostogoleşte ritmic o bilă de cauciuc, iar rezultatul este o armonie muzicală impresionantă.

Fiecărei trepte a xilofonului îi corespunde câte o notă muzicală, astfel încât, pe măsură ce bila o ia la vale de-a lungul liniei instrumentului, se creează o armonie muzicală, într-o combinație perfectă de artă și tehnică.

Acum, după 6 ani, xilofonul se află în Grădina Daisetsu Mori-no, din insula Hokkaido. Din păcate, turiștii care vin să se bucure de sunetele xilofonului, nu-l pot admira decât pe vreme însorită. Pe timp ploios și iarna, instrumentul este strâns, pentru a fi protejat de umezeală.

Recomandare:   Lucruri mai puţin ştiute despre înmormântarea lui Mihai Eminescu. „O doamnă din Moldova, îmbrăcată în negru, a aşezat pe pieptul poetului un buchet de flori „Nu-mă-uita”! Sigur, nu putea fi alta decât cea care l-a iubit, l-a inspirat şi l-a ajutat în clipe grele
Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Dezvăluiri

Aurul României. Din 2005, România nu mai scoate pentru popor nici un gram de aur din minele sale. In schimb, o fac străinii

Published

on

Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiție de mii de ani. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoșii noștri cunoșteau metalurgia aurului. Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone

Din 2005, însa România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licențe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărțile geologice realizate pe vremea lui Ceaușescu, spune dr. ing. Neagu Florea, fostul director al Institutului de Proiectări Miniere, potrivite Libertatea.ro

Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” – adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni – dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp.

Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.

Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: „Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria surselor de interes public. (…) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”. Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.

Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness.ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la “punct ochit – punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate… Cum?

“Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”, ne-a spus dr. ing. Neagu.

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

„Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primește prea putin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”, a spus prof. Gheorghe Popescu, pentru ziarul Libertatea. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevența pentru aur este de 20%.

Recomandare:   Comoară fabuloasă a lui Decebal, cel mai valoros tezaur descoperit vreodată pe teritoriul României, a stârnit fascinația istoricilor de-a lungul anilor

România este pe locul 4 în Europa la capitolul resurse minerale. În cel mult 10 ani industria extractivă va exploda în Uniunea Europei și în Statele Unite, iar în acest context, trebuie să fim pregătiți pentru reluarea mineritului în avantajul național. În prima fază se va inventaria, apoi se va proiecta o strategie, pentru că suntem rămași în urmă în domeniul extractiv chiar și față de țările din zonă care sunt mai sărace în resurse’, a spus Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României. Citiți mult mai multe informații despre acest subiect pe aurul-romaniei.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister