Connect with us

Diverse

Asta sa fie solutia pentru salvarea neamului? Un fost luptător în Legiunea Străină organizează în munţi tabere de haiducie pentru „revirilizarea“ bărbaţilor

Published

on

Eugen Sechila (40 de ani), din Bucureşti, fost luptător în Legiunea Străină timp de 16 ani, organizează în România „tabere de haiducie“ dedicate celor care vor să se rupă de rutină şi să înveţe tehnici de supravieţuire.

Taberele sunt organizate lunar, în zone sălbatice din judeţul Prahova. Se adresează deopotrivă bărbaţilor, femeilor, dar şi copiilor, durează în medie cinci zile, iar antrenamentele se fac sub coordonarea unor foşti militari care au luptat în teatrele de operaţiuni din Africa, Orientul Mijlociu şi Afghanistan. Nu este o tabără de unde te întorci un adevărat Van Damme, ţine să avertizeze coordonatorul proiectului, pentru acest lucru este nevoie de antrenament timp de mai mulţi ani. Tabăra de haiducie, organizată la Brebu sau la Valea Doftanei, are cel puţin trei scopuri: în primul rând se învaţă gesturile tehnice de bază salvatoare de vieţi, apoi un curs despre gestiunea stresului şi cum să depăşeşti o situaţie de criză care te poate bloca în momente critice, dar şi un scop de recreere.

Totuşi, ţine să precizeze Eugen Sechila, această tabără are un mare oiectiv principal: „revirilizarea“ bărbatului, care tinde, de la o generaţie la alta, să devină din ce în ce mai efeminat. În tabara de haiducie se învaţă tehnici de bază de autoapărare „Învăţăm despre gestiunea stresului şi a violenţei. Înainte să vorbim despre tehnicile de autoapărare trebuie să-i ajutăm pe oameni să conştientizeze propria lor autonomie de autoapărare şi cum ar trebui ei să evite să se pună în anumite situaţii din care le-ar fi greu să iasă. Acesta este ABC-ul supravieţuirii. Sunt oamenii care mă întreabă cum să facă să scape dintr-o avalanşă. Eu le spun simplu să nu se ducă acolo unde a nins timp de trei zile cu «pudroasă». La fel le spun celor care mă întreabă cum să facă să se apere singuri: să încerce să privească pe unde merg şi ce au în jur, pentru că ochii noştri şi privirea sunt principalul nostru protector, principala vestă antiglonţ.

Cel mai bun sfat: să evite pericolul şi să încerce să anticipeze gravitatea situaţiei. Supravieţuirea nu ţine atât de nişte gesturi anume şi nu include doar domeniul autoapărării. Atunci când lucrurile se întâmplă, este bine să facem un gest, este bine să ştim să facem o resuscitare cardiorespiratorie, o punere în poziţie laterală de securiate sau o extracţie a unei victime dintr-un vehicul în flăcări, dar până acolo e bine să ne pregătim astel încât să evităm pericolele“, a explicat Sechila. Gesturi care pot salva vieţi În cele câteva zile de tabără se învaţă gesturile tehnice de extragere a victimei, de transport, de de analiză a unei victime, triaj în caz de accident multiplu. „Ca militar, am fost nevoit să învăţ toate aceste lucruri, pentru că ele sunt nişte gesturi vitale. Nu avem nevoie să fim medici ca să înţelegem că, de exemplu, o hemoragie poate să fie de o gravitate absolută şi că, dacă nu o oprim în 30 de secunde, ea antrenează prognosticul vital al victimei“, explică fostul militar. Tinerii veniţi în tabără învaţă să-şi depăşească limitele impuse de viaţa cotidiană, citadină, de confortul casei şi de spiritul de turmă. Învaţă cum să renunţe la prejudecăţi, să se rupă de grup şi să acorde primul ajutor unui om căzut pe stradă, nu să privească indiferenţi. „Nu toată lumea are sânge rece să se implice în salvarea unei victime, dar noi tocmai despre asta învăţăm. Poţi fi pregătit pentru asta, sunt reflexe care pot fi antrenate.

Dacă ne antrenăm suficient vom putea trece peste faza de stres, care paralizează. Sunt unii oameni care sunt predispuşi să se blocheze în situaţii de criză, alţii sunt mai predispuşi la acţiune, alţii sunt atât de predispuşi la acţiune încât fac prostii. Îi învăţ că o primă greşeală ar fi să se pună pe sine în pericol, pentru că pot fi victimele unui supraaccident. Să nu se expună prosteşte“, spune coordonatorul taberei. Şcoala focului Nădejdea fostului luptător este ca prin astfel de activităţi care se învaţă în taberele de haiducie, să trezească o scânteie în inimile a două-trei persoane din cele 20 care vin într-un astfel de stagiu de pregătire. „Măcar zece la sută din cei care participă să poată face ceva. Noi le dăm nişte repere tehnice îndeajuns de solide, îi ajutăm să depăşească pragul inhibiţiei, al blocajului în situaţii de stres şi le indicăm cum şi ce anume să facă. Eu ştiu că oamenii, în momente critice, sunt capabili de multe lucruri rele, diabolice de-a dreptul, dar tot în momentele acelea se ivesc ca prin minune oameni care sunt capabili de jertfă. Ştiu asta pentru că am văzut-o în timpul campaniilor la care am participat“, mai spune Eugen Sechila. Concret, în taberele de haiducie, tinerii află cum să-şi construiască un adăpost, cum să-şi facă unelte din ceea ce găsesc la îndemână, cum să-şi procure hrană, participă la „şcoala focului“, unde învaţă tehnici de aprindere a focului, tehnici de bază de autoapărare, de orientare şi cum să-şi conserve energia pentru a supravieţui. De asemenea, tinerii care participă la tabără experimentează şi ce înseamnă dormitul sub cerul liber.

„Încercăm să le dăm sentimentul de siguranţă cu ei înşişi şi cu propriile lor competenţe şi voinţă, voinţă de a face faţă situaţiilor deficile, să nu se panicheze, să nu dramatizeze şi să conştientizeze că pot trăi cu un minimum de lucruri, să rupă pragul de confort“, mai spune fostul luptător din Legiunea Străină. Motivat de Van Damme şi de Rahan Coordonatorul taberei de haiducie a fost timp de 16 ani luptător în Legiunea Străină, un corp de profesionişi ai armatei franceze, la regimentul de paraşutişti. A plecat singur la 19 ani din România, coordonat doar de imaginea unui film celebru în anii ‘90, în care portagonist era Van Damme, dar şi de eroul său din copilărie, Rahan. A luptat pe cele mai fierbinţi teatre de operaţiuni din Africa şi Orientul Mijlociu, inclusiv în Afghanistan. A decis să se plece din Legiune din în 2011 din cauza unor „incoerenţe de ordin politic şi doctrinal, care m-au făcut să mă retrag. Atunci când exersăm meseria asta şi ne asumăm toate consecinţele ei şi vedem câteodată grozăvii, ne întrebăm care este sensul, care este scopul. Ori atunci când apar aceste incoerenţe de ordin politic ne întrebăm de ce şi ne este din ce în ce mai greu să înghiţim lucrul acesta. Dintr-o anumită comoditate aş fi putut să rămân, pentru că acolo erau singurele repere pe care le aveam. Dar am făcut pasul acesta important să plec. Celor care mă întreabă ce a fost cel mai greu în Legiunea Străină, le răspund că cel mai dificil mi-a fost să plec“, povesteşte Sechila. După retragerea din Legiune, nu a renunţat total la viaţa cazonă. A convertit experienţa din domeniul militar într-un domeniu civil, ca şi consultant de securitate în Africa Subsahariană, pentru o companie petrolieră.

Citește și:
Profesor australian și-a administrat pilula anti-îmbătrânire. Acesta susține că vârsta lui biologică a scăzut cu 24 de ani

Din noiembrie 2017 s-a reîntors în România şi a început să organizeze tabere pentru tinerii români. „Întors în ţară, a trebuit să reevaluez viziunea mea despre autoapărare şi despre gestiunea violenţei, pentru că aici, în civil, nu pot să le vorbesc oamenilor despre ceea ce se întâmplă într-un teatru de opreaţiuni sau într-un conflict armat. Trebuie să le vorbesc despre ceea ce le este lor folositor aici şi imediat“, explică Sechila. În luna iulie, Eugen Sechila s-a dedicat organizării unei tabere pentru copii, în Făgăraş (judeţul Braşov), unde s-au înscris deja 20 de persoane cu vârsta între 12 şi 18 ani, iar în luna august, la Valea Doftanei, va fi organizată o tabără de haiducie pentru adulţi. Costul unei astfel de tabere este de 400 de lei pentru adulţi. Taxa de participare acoperă mâncarea, pentru că în tabără participă şi un bucătar profesionist, care pregăteşte hrana zilnică în stil haiducesc, dar şi plata instructorilor, şi ei foşti luptători în Legiunea Străină.

Citeste mai multe pe adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Premieră pentru România. Cercetătorii au aclimatizat aici un nou soi de pepene, de iarnă. Acesta este foarte rezistent la sezonul rece

Published

on

In premieră pentru România, la Buzău, cercetătorii Stațiunii Legumicole de aici au aclimatizat pepenele de iarnă (benincasa hispida), care este un soi nou, provenit din Asia, unde este foarte popular.

Fructele au o greutate cuprinsă între două şi patru kilograme și sunt o sursă bogată de vitamina, în special vitamina C, pe timpul iernii. Pepenele de iarnă este o specie din familia cucurbitaceelor. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, spun specialiștii.

Spre deosebire de pepenele roşu sau galben, cel de iarnă creşte pe boltă, asemenea strugurilor. Are o greutate între două şi patru kilograme şi rezistă chiar şi câteva luni după ce a fost cules.

Anul acesta am făcut documentaţia şi începând cu anul viitor va fi înscris în vederea omologării şi brevetării. Producţia depăşeşte 60 de tone la hectar, o producţie foarte mare, o plantă produce circa 15-20 de fructe, iar dacă sunt lăsate să ajungă la maturitate numărul lor scade la 8-10 fructe pe plantă. Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul, dar ceea ce este cel mai important, se păstrează foarte bine peste iarnă, aşa cum se păstrau la ţară dovlecii de plăcintă, şi îşi menţin prospeţimea în condiţii naturale, de cămară de magazie. Încă din acest an putem oferi seminţe promoţional cultivatorilor, iar cei care doresc informaţii privind cultivarea acestuia vor fi oferite cu promptitudine”, a declarat pentru Agerpres, cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice.

Cercetătorii mai spun ca atunci cand  fructul este foarte tânăr, se poate consuma asemenea castravetelui şi este asociat saltelor. Pe măsură ce se măreşte, se schimbă metoda de utilizare orientându-se către preparatele în care se folosește dovlecei.

Citește și:
Cea mai bună îngheţată din Europa se face la Galaţi. Studenţii Facultăţii de Ştiinţă şi Ingineria Alimentelor au dat lovitura

Noul pepene este bun în murături, iar atunci când este copt, poate fi confiat, pentru că devine dulce. Şi seminţele pot fi consumate, asemenea celor de dovleac. Pepenele de iarnă este o delicatesă în bucătăria asiatică. În China, e apreciat nu doar pentru gustul său, ci şi pentru conţinutul bogat de vitamine, magneziu şi potasiu. De acolo s-au inspirat cercetătorii buzoieni, care au adus seminţele din Asia şi acum încearcă să omologheze noul soi în România. Află mai multe despre acest soi de pepene aici 

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Diverse

Asta sa fie oare viitorul la locul de muncă? Unele companii din Marea Britanie au început deja să le implanteze microcipuri angajaţilor

Published

on

By

Cel mai mare sindicat al angajaților din Marea Britanie trage un semnal de alarmă cu privire la planul unor companii de a le implanta microcipuri angajaților. Firma britanică BioTeq, care oferă astfel de implanturi persoanelor fizice și companilor, a pus deja 150 de microcipuri oamenilor, relatează The Guardian.

Microcipurile sunt implantate sub piele, între degetul mare și arătător, și sunt similare celor puse animalelor de companie. Acestea le permit oamenilor să deschidă ușile de acces în firmele în care lucrează, să își deschidă birourile sau să își pornească mașina. De asemenea, cipul poate reține și istoricul medical al unei persoane.

O altă companie, Biohax, de origine suedeză, pune implanturi de dimensiunea unui bob de orez, iar reprezentanții săi au declarat pentru Daily Telegraph că sunt în negocieri cu mai multe firme din domeniul financiar și al avocaturii care vor să le pună astfel de cipuri angajaților. Printre ele se numără și o multinațională cu sute de mii de angajați.

CBI, cel mai mare sindicat britanic, care reprezintă angajații a peste 190.000 de companii din Marea Britanie, se opune ferm acestui proiect. „Deși tehnologia schimbă modul în care lucrăm, acest lucru este extrem de inconfortabil. Companiile ar trebui să se concentreze mai degrabă pe stimularea angajaților și pe prioritățile imediate pe care le au, au declarat sindicaliștii.

Un alt sindicat își exprimă îngrijorarea că angajații ar putea fi obligați să își facă implantul cu microcip: „Implantarea microcipurilor le-ar da șefilor și mai multă putere și control asupra angajaților. Există riscuri evidente, iar angajații nu trebuie să fie obligați sau presați să le accepte. Deja știm că unii angajați sunt îngrijorați că angajatorii lor folosesc tehnologia pentru a-i controla și a le încălca drepturile la viață privată”.

Steven Northam, fondatorul și CEO-ul companiei BioTeq, a declarat pentru The Guardian că cele 150 de microcipuri implantate până acum au fost pentru persoane fizice și doar câteva pentru angajații unor companii din domeniul ingineriei și cel financiar.

BioTeq a implantat microcipuri și angajaților unei bănci care testează acest tip de tehnologie, iar mai multe microcipuri au fost livrate spre Spania, Franța, Germania, Japonia și China. Un microcip BioTeq costă între 80 și 300 de euro de persoană.

La compania suedeză Biohax, microcipurile se vând cu 170 de euro bucata. Jowan Österlund, fondatorul companiei, susține că microcipurile pot ajuta companiile să își îmbunătățească securitatea, în special cele din domeniul legal și financiar. „Aceste firme operează cu documente confidențiale. Cipurile le-ar ajuta să restricționeze accesul la astfel de documente”, a spus el.

Citește și:
„Bomba Ţarului”, cea mai puternică bombă nucleară creată vreodată, de 1.400 de ori mai puternică decât cele de la Hiroshima şi Nagasaki

Anul trecut, compania Three Square Market a încheiat un parteneriat cu Biohax și a devenit prima companie din SUA care le pune implanturi cu microcipuri angajaților voluntari.

Sursa: digi24

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister