Connect with us

Istorie

Are peste 2 milenii, este promovată de CNN și se află la 100 m adâncime în inima Transilvaniei

Published

on

Situata in inima Transilvaniei, la cinci kilometri de orașul Turda, pe un drum anevoios, dar practicabil, se află poate cea mai interesantă lume subterană din întreaga Românie. Este de fapt o mina de sare, cu o vechime de peste două milenii, scrie CNN. Astăzi salina a devenit o atracție turistică neobișnuită. Mii de turiști coboară în galeriile sale verticale pentru a practica sporturi ca mini-golf, bowling sau pentru a vâsli în apele lacului subteran.

Pe site-ul  televiziunii de știri CNN sunt publicate mai multe fotografii cu salina Turda realizate de fotograful britanic Richard John Seymour, care a vizitat-o recent.

Salina din Turda are o vechime de 2.000 de ani și este folosită ca muzeu și parc de distracții din anul 1992. Deși închisă în anul 1932, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial era folosită ca adăpost. Mai târziu a fost depozit de brânză.

„Fotografierea acestui spațiu a fost o provocare datorită dimensiunilor sale. Trecerea de la natură la antropic este una lină”, spunea fotograful.

Odată coborât în galerie, se așterne în fața ochilor lumea subterană din apropiere de Turda. Un magazin de suveniruri, bănci peste tot, locuri de joacă pentru copii, mese de biliard și tenis de masă, bowling, un amfiteatru, o roată imensă care face o rotire completă în 8 minute și un tavan de sare înalt de 13 etaje.

Salina Turda aducea bani frumoși Imperiul Habsburgic: pe atunci, sarea era mai valoroasă decât aurul și susținea comunitatea locală.

În anul 2008, în salina Turda au fost investite 6 milioane de euro.

În subteran, mișcarea aerului este practic neglijabilă. La intrarea în salină, curenții de aer au viteza de 0.64-0.70 m/sec, iar în sala „Rudolf” aceasta este 0.02 m/sec. La Turda, aerosolii de sare sunt sub formă de particule solide, numărul total de germeni dintr-un metru cub fiind sub 2.000 în toate măsurătorile efectuate. În prezent, în cadrul minei denumite Gizela a fost amenajată sala „Staționar pentru tratament balnear cu aerosoli naturali”.

Exploatarea sării la Salina Turda datează din epoca romană. Ultima oară, sarea a fost extrasă de aici în 1932, tot atunci a și fost închisă. 60 de ani mai târziu, galeria a fost redeschisă pentru public și pentru pacienții cu boli respiratorii. În perioada 2008 – 2010, Salina Turda a fost modernizată în urma unei investiții de aproape șase milioane de euro, fiind inaugurată în ianuarie 2010, în prezența premierului de atunci, Emil Boc. De la deschiderea din 1992 până în prezent, Salina Turda a fost vizitată de aproximativ 2,7 milioane de turiști români și străini. Pe site-urile specializate de turism internațional, Salina de la Turda are un rating foarte ridicat, unde sute de votanți au dat nota maximă locului.

Recomandare:   Cum arată după 400 de ani, mărul gravitației a lui Newton? Este în perfectă stare și astăzi

În filmul de mai jos se observă o parte din această „bijuterie arhitectonică în sare”

Surse: devizitat.net, evz.ro

Istorie

„Cavoul Roman“ de la Galați, un vestigiu unic în România

Published

on

By

„Cavoul Roman” de la Galați este un monument istoric descoperit în 1974 de arheologul Mihalache Brudiu, care a fost din nou acoperit cu pământ timp de peste patru decenii, sub o placă de beton. Anul trecut, Primăria Galați a alocat fonduri pentru noile săpături arheologice și acum a fost realizată cea mai mare parte a lucrărilor, fiind conturat monumentul istoric, atât la interior, cât și la exterior.

Din păcate, la momentul descoperirii, în timp ce se făceau excavări pentru construirea fundației unui bloc, până să fie anunțați arheologii, muncitorii de pe șantier au distrus cupola monumentului, construită din cărămidă și țiglă imprimată cu însemnul Legiunii romane de marină Classis Flavia Moessica. În cele patru decenii în care a fost abandonat monumentul nu a suferit alte distrugeri, fiind conservată destul de bine și pictura interioară.

O construcție solidă, cu ziduri de 1,5 metri

Cercetarea arheologică a dus la descoperirea unei construcții subterane, cu două încăperi, cavoul unui personaj de rang înalt, care a avut o funcţie importantă în armata romană. Este o construcție foarte solidă, cu ziduri de 1,5 metri grosime. „Pictura este intactă. Toată decorațiunea este în stil geometric, nu figurativ. În camera mare avem o bandă orizontală din linii pictate cu vopsea roșie, iar deasupra ei, în două locuri, sunt expuse linii verticale care formează un chenar, iar în mijlocul lor niște puncte roșii, dispuse în cruce. În camera mică avem două benzi late, una roșie, cealaltă neagră. Camera mică are dimensiuni mai reduse, pereţii mai subţiri şi noi credem că acolo a fost depus defunctul, pentru că acolo am găsit amprenta la sol a altarului. La intrarea în camera mare este o lespede foarte frumoasă, din calcar de Bașchioi (Tulcea), în care a fost săpată o treaptă și care în partea dreaptă are săpat un locaș pentru axul ușii. Am descoperit şi o serie de blocuri masive din bolta celor două încăperi, construită numai din cărămizi. Toate aceste fragmente, printre care şi o bucată uriaşă de peste o tonă, vor putea fi repuse, la poziţia iniţială, susţinute de nişte suporţi metalici, încât să sugereze bolta”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Cercetarea arheologică, continuată în condiții speciale

Săpăturile au fost întrerupte pentru a fi adus din Germania un cort special, pentru ca monumentul istoric să fie ținut sub atmosferă controlată, pentru că umiditatea ar putea distruge pictura. Vor fi reluate săpăturile peste aproximativ două săptămâni. Au fost la Galați și reprezentanți ai Universităţii din München, care au realizat o scanare 3D a zidurilor, pentru stabilirea celei mai bune variante de restaurare şi punere în valoare a monumentului. După finalizarea săpăturilor arheologice va fi analizat întregul inventar de artefacte, atât cele descoperite în 1974 de profesorul Brudiu și aflate la Muzeul de Istorie „Paul Păltânea” din Galați, cât și cele descoperite acum de arheologul Gabriel Jugănaru și echipa sa, pentru a se da o interpretare corectă acestor vestigii. Potrivit primelor estimări, „Cavoul Roman” este un mormânt Hypogeu, de tip roman, dar prin inventarul descoperit are și elemente de tip sarmat, fiind se pare mormântul unui sarmat care a deținut o funcție importantă în armata română din așezarea cu câteva mii de locuitori de la confluența Siretului cu Dunărea, unde astăzi se află Galațiul.

„Cavoul Roman” de la Galați este un vestigiu unicat în România, pentru că diferă de alte monumente similare din mai multe puncte de vedere. „De regulă acest tip de morminte erau orientate est-vest, şi erau familiale, în sensul că adăposteau până la câteva zeci de defuncţi. Aici avem o altă orientare, pe axa nord – nord-vest, sud – sud-est. Plecând de la orientarea mormântului, de la modul în care a fost decorat, de la faptul că a fost individual, îl considerăm unicat în România. Mormântul poate fi din a doua jumătate a secolului al III-lea sau prima jumătate a secolului al IV-lea. Analiza materialului ceramic şi a pieselor pe care noi le-am găsit va permite o datare mai exactă”, a mai precizat arheologul Gabriel Jugănaru.

Sursa: romanialibera.ro

Citește mai departe>>

Istorie

Ultima scrisoare a unui erou de la Mărăşeşti trimisă părinţilor: „Când v-o fi dor de mine şi îţi vrea ca să mă vedeţi, să vă uitaţi la fotografie“

Published

on

By

Peste 300.000 de soldaţi români au pierit pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Aproape fiecare sătuc din România a dat eroi care s-au jertfit la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz sau în celelalte bătălii din prima conflagraţie mondială. Unul dintre ei este Ion Posea, sergent în Regimentul 48 Infanterie din Buzău, scrie „Adevărul”.

Nici 20 de ani nu avea când a plecat în cătănie, la Compania 11, Regimentul 48 Infanterie de la Buzău. Sergentul Ion Posea şi camarazii săi au pornit la război în 1917. Înaintea plecării din cazarmă, militarul din comuna Siriu le-a trimis părinţilor o fotografie pe spatele căreia a lăsat un mesaj parcă premonitoriu.

”Primiţi această fotografie pe care s-o aveţi suvenire, pentru că nu se ştie dacă mai vin pe acasă şi când v-o fi dor de mine şi îţi vrea ca să mă vedeţi, să vă uitaţi la fotografie, căci eu sunt gata de a merge la război şi sunt echipat complet pentru război şi sunt plecat şi vă spun, iubiţi părinţi, sărutări de mâini, căci aşa am fost ursit, pentru că, atunci când mi-a plăcut să trăiesc, am plecat. Acum vă zic cu bine, iubiţi părinţi, şi vă sărut pe întreaga familie. Al vostru Nicuşor”, a scris sergentul Posea pe spatele fotografiei.

Rândurile scrise pe spatele fotografiei reflectau sentimentul care probabil îi domina pe toţi ostaşii atunci când aşteptau să pornească în bătaia armelor inamice. A fost ultima fotografie a militarului buzoian înainte să piară la Mărăşeşti.

”Fotografia a fost realizată pe 21 august 1916. Înainte de a pleca la război a trimis-o părinţilor. Ştim de la sora lui, adică bunica noastră, că era foarte tânăr, nici căsătorit nu era. Nicio altă scrisoare nu a mai ajuns de la el, de la această dată, iar familia lui a aflat în toamna anului 1917 că a murit şi a fost îngropat la Mărăşeşti”, ne-a declarat Viorica Dumitrescu, nepoata eroului.

Recomandare:   Nu doar religia vorbește despre Apocalipsă, ci și oamenii de știință. Aceștia au identificat locul unde aceasta a început cu mii de ani în urmă, în urma prăbușirii unui meteorit

Citeste mai mult: adev.ro/p8vxdr

Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister