Connect with us

Dezvăluiri

„Dacă albinele vor dispărea, omenirea va mai supraviețui 4 ani. Cel mult!”. Afirmația, ce aparține lui Einstein, este acum mai actuală ca niciodată. Dispariția albinelor s-a accelerat vizibil în ultimii ani

Published

on

Albert Einstein, căruia ii plăcea sa faca declarații șocante, a spus o data ca „dacă albinele dispar de pe fata Pământului, omul mai are doar patru ani de existentă”. Teoria fizicianului pare acum mai actuala ca niciodată. Numărul din ce în ce mai mic al albinelor deja amenință sa agraveze criza alimentara, ținând cont de faptul ca o treime din producția agricola globala se bazează pe polenizare, si în special pe cea a albinelor, potrivit The Daily Telegraph, citat de ziare.com Greșim dacă vedem în albine doar o sursă de miere, iar dacă nu ne place mierea şi considerăm aceste insecte nefolositoare nouă, ne înșelam profund.

Alimentele rezultate din polenizare asigura 35% din totalul caloriilor pe care le consumam cât si majoritatea mineralelor, vitaminelor si anti-oxidantilor. Cu toate acestea, albinele mor într-un ritm alarmant si mai nou, in masa.

Albinele sunt singurele insecte care polenizează si ajuta peste 250.000 de specii de plante sa dea roade! Iar de plante e strâns legată, până la urmă, viața oamenilor şi a animalelor. Specialiștii de peste hotare susțin că peste 70% din producția mondială de alimente depinde de polenizare, iar acest proces este serios amenințat de faptul că poluarea industrială şi pesticidele folosite în agricultură omoară albinele pe capete. Există ţări unde s-au pierdut 50% din coloniile de albine, iar încercările de a le reface au dat greș până acum.

Odata cu albinele, vor dispărea legumele, fructele si furajele pentru animale. Aproape trei sferturi din culturile agricole de pe glob depind de albine, iar lipsa acestora nu aduce nimic bun”, spunea in 2011, Adrian Siceanu, director științific la Institutul de Apicultura Bucuresti.

În România, pentru că nivelul de poluare din zonele rurale e totuși redus, s-a pierdut doar 5% din populația de albine. Aşadar, pentru a preveni foametea şi, în ultimă instanța, dispariția omenirii, ar trebui să protejăm aceste insecte harnice. Hai să începem prin a le cunoaște mai bine.

David Attenborough, un zoolog britanic renumit, a luptat toată viața pentru mediul înconjurător. Acesta este autorul multor cărți și emisiuni TV și vrea să retransmită și el, celebrul mesaj al lui Einstein, foarte important fiecărui om: “Dacă albinele vor dispărea, omenirea va mai supraviețui 4 ani. Cel mult”.

Mesajul său amintește încă o dată despre această problemă care trebuie tratată cu seriozitate maximă. El vine cu o soluție simplă: luați o linguriță de zahăr, adăugați puțină apă și lăsați-o în curte, în grădină sau pur și simplu la balcon! În acest fel veți contribui la salvarea vieții pe pământ!

“Albinele pot să obosească și să nu mai aibă energie pentru a ajunge la stup, ceea ce poate duce la o moarte lipsită de sens. Dacă observați o albină sleită de puteri, cea mai simplă soluție este zahăr cu apă! Acest amestec va avea efect energizant asupra insectei epuizate. Pur și simplu amestecați 2 linguri de zahăr și 1 lingură de apă și puneți amestecul în curte. Și recomandați-le tuturor rudelor, prietenilor și vecinilor să procedeze la fel”.

Pana acum, „criza albinelor” a fost tratata ca un subiect secundar, dar el începe sa capete din ce in ce mai multa însemnătate. Acest lucru se datorează faptului ca prețul alimentelor din indexul ONU este la cel mai inalt nivel istoric si ca deficitul de cereale provoacă revoluții in Orientul Mijlociu.
Astfel, problema a căpătat ton de urgenta maxima, fiind necesar sa aflam daca aceasta criza a albinelor va destabiliza cu totul securitatea alimentara mondiala, deja slabita de criza economica.

Dispariția albinelor s-a accelerat vizibil în ultimii ani

Banca agricola americana Rabobank a declarat ca numărul coloniilor de albine care nu supraviețuiesc in SUA de la an la an s-a mărit de la 30% la 35%, dupa ce mult timp valoarea a stagnat la 10%. Procentul este de peste 20% in Europa si aproape la fel in Asia si America Latina.

Albinele sunt esențiale pentru polenizarea nucilor, pepenilor, citricelor, merelor, cepei, broccoli, dovleceilor, fasolei, ardeilor, vinetelor, castravetilor, rosiilor, fasolei, cafelei, cacao, avocado si nucilor de cocos.

SUA se confrunta cu cel mai mare dezechilibru in acest sens. Din 1961, producția agricola, care depinde de activitatea albinelor, a crescut de patru ori, in timp ce numarul coloniilor de albine s-a injumatatit. Mai mult, numarul de albine per hectar a scazut cu aproximativ 90%.

„Agricultorii reușesc deocamdată sa se descurce cu un număr mic de colonii de albine, si nu exista inca date privind un posibil efect negativ asupra randamentului. Intrebarea este insa cat timp vor mai reusi sa faca fata daca situatia nu se imbunatateste?”, arata un raport al Rabobank.

Conform unui articol publicat in Science, specialistii au studiat evolutia coloniilor de albine si habitatele lor, incepand cu anul 1901, pana in prezent, si au observat faptul ca speciile aflate in extremitatile habitatelor nu au supravietuit schimbarilor survenite datorita modificarii climatului. De asemenea, studiile au evidentiat o rata de disparitie mai ridicata in ultimele decenii, cand schimbarile climatice au inceput sa se amplifice.

Practicile agricole agresive care au devenit foarte frecvente, datorita cresterii numarului populatiei si in acelasi timp scaderii procentului de sol fertil, contribuie la contaminarea cu substante chimice a florilor si plantelor, singura sursa de hrana pentru albine.

In ceea ce priveste insecticidele, o substanta din compozitia acestora, pe numele ei neonicotinoids, care afecteaza sistemul nervos si duce in cele mai multe cazuri la deces, reprezinta un pericol pentru firavele vietati. Dupa denumirea greu de citit si de pronuntat, realizam ca aceasta substanta “nu aduce” vesti bune.

Desi alte specii – precum fluturii – s-au adaptat rapid la schimbarile climei, nu toate speciile de albine detin aceasta abilitate. Cu toate acestea, sunt masuri pe care oamenii le pot lua pentru a restabili putin din echilibrul pierdut. Astfel, putem gasi alternative pentru insecticidele agresive, putem planta copaci, sau pur simplu sa evitam distrugerea pajistilor pline cu flori.

Citește și:
Ce boli putem trata cu veninul de albine, înțepătura magică, încărcată de beneficii pentru sănătate, ce întinerește organismul uman

Uniunea Europeană a decis la începutul anului 2018 să extindă interdicția ce vizează trei neonicotinoide, pesticide considerate extrem de periculoase pentru albine, la toate culturile în aer liber. Aceste pesticide sunt folosite la tratarea semințelor cultivate care odată transformate în plante cu polen, atacă sistemul nervos al albinelor, insecte care asigură peste 70 la sută din polenizare Restricția, contestată de producării de pesticide, se va aplica de anul viitor în Uniunea Europeană.

Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, spune că decizia Uniunii Europene va ajuta apicultura din România, unde zone întregi din sudul țării au fost afectate de aceste pesticide.

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.

Dezvăluiri

Modernizarea României se datorează acestor oameni. Un grec, doi nemţi şi un român ne-au scos din Evul Mediu

Published

on

By

Obţinerea independenţei, unificarea teritorială şi constituirea României moderne se leagă de trei personaje-simbol pentru progresul înregistrat la acea vreme în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Ajutaţi de mari personalităţi culturale şi politice autohtone, marii reformatori au fost în mare parte de alte naţionalităţi, dintre care, cel mai important, un neamţ get-beget, scrie „Adevărul”.

Principatele Române au cunoscut o evoluţie greoaie, cu un progres lent, de-a lungul istoriei. Învăţământul, legislaţia şi mentalităţile au rămas de tip medieval până aproape de secolul al XIX-lea, adică cu o întârziere de aproape un veac faţă de Occidentul european.

Lucrul este lesne de înţeles în contextul în care spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost din cele mai vechi timpuri în calea invaziilor şi jafurilor, în vecinătatea unor mari imperii expansioniste, iar mai târziu între mari puteri medievale, precum Polonia, Ungaria sau Imperiul Otoman, care râvneau la teritoriul ocupat de români.

Totodată, sistemul succesiunii la tron în ambele Principate, un sistem păgubos care a aruncat ţările într-un aproape etern război civil, a dus la şubrezirea capacităţii de apărare a Principatelor, a frânat progresul. Desele jafuri, incursiuni armate, dar şi luptele pentru tron între diferitele facţiuni au făcut ca viaţa urbană să fie foarte slab dezvoltată. Cu toate acestea, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a început reformarea ţărilor române pe principii iluministe, moderne, stabilind premisele boom-ului din secolul al XIX-lea, veac în care, de fapt, s-a constituit statul modern român.

Au fost numeroşi factori responsabili pentru smulgerea Principatelor Române din bezna Evului Mediu şi constituirea statului modern român. Cu toate acestea au rămas cunoscute în special câteva personaje care au contribuit decisiv la realizarea acestui proces.

Grecul care a început modernizarea Principatelor

În general, când se vorbeşte despre perioada domniilor fanariote, există percepţia generală că au fost o piedică în calea dezvoltării statului român. În parte da, însă în timpul fanarioţilor au ajuns pe tronul Principatelor şi domnitori care au început procesul de modernizare al Moldovei şi Ţării Româneşti. De altfel, cel care a scos Principatele din bezna Evului Mediu a fost un grec şi se numea Constantin Mavrocordat. Era născut la Constantinopol în 1711 şi a ajuns pentru prima dată domn al Ţării Româneşti în 1730.

A fost domn de şase ori în Ţara Românească şi de patru ori în Moldova. A avut timp pentru a-şi propaga ideile iluministe, progresiste la aceea vreme în ambele Principate. Constantin era fiul lui Nicolae Mavrocordat, la rândul său domn în Principatele Române şi nepot al lui Alexandru Mavrocordat, ”Exaporitul”, mare dragoman al Porţii, un rang înalt în administraţia Imperiului Otoman, cu relaţii care i-au permis să-i obţină fiului tronul. Mavrocordaţi erau originari din insula Chios şi erau bine priviţi de sultanii otomani. De altfel datorită bogăţiei şi influenţei au obţinut tronul în Principate. Au fost credincioşi Înaltei Porţi, lucru care însă i-a permis lui Constantin Mavrocordat să desfăşoare o amplă activitate reformatoare. Deşi grec născut la Istambul, Constantin Mavrocordat era un erudit iluminist care a întreţinut strânse legături cu iluminiştii din Transilvania şi din Europa. Era un adept al sistemului austriac în administraţie şi pur şi simplu a revoluţionat societatea românească.

A găsit două ţări medievale, pline de cutume vechi, cu un învăţământ slab dezvoltat şi total aservit Bisericii. Totodată era o lume a marilor proprietari de pământuri care trăiau aproape autarhic, domnind peste domenii cu ţărani săraci şi analfabeţi. De altfel cea mai importantă reformă a lui Constantin Mavrocordat a fost desfinţarea iobăgiei. În 1746 în Ţara Românească şi 1749 în Moldova, ţăranii sunt eliberaţi de sub jugul boieresc. Totodată, deşi grec, a dat o importanţă cuvenită limbii române şi i-a obligat pe funcţionari şi preoţi să folosească doar limba română. Totodată Mavrocordat a investit în educaţie. A ridicat biblioteci, a făcut şcoli şi a instituit învăţământul obligatoriu în limba română. Totodată a contribuit la formarea unei elite intelectuale în administraţie, formată în şcoli din străinătate.
„Au dat de ştire tuturor mazililor în toată ţara, ca să-şi aducă copii la învăţătură, la şcoală, ca să înveţe orice limbă, ce i-ar fi voia, pentru ca să se afle oameni învăţaţi şi în pământul nostru al Moldovei, precum sunt şi prin alte ţări“, scria cronicarul Ion Neculce. Totodată aşa cum arată istoricii a dat strălucire Academiei Domneşti de la Iaşi. A iniţiat alte zeci şi zeci de reforme administrative şi fiscale. De exemplu a eliminat toate taxele medievale şi le-a înlocuit cu un singur impozit. Pe scurt, Constantin Mavrocordat a pus bazele modernizării Principatelor Române încă din anii domniei sale.

„Domnul Unirii”, o nouă elită românească şi primii paşi

Un alt pas important a fost făcut în 1829 după Tratatul  de la Adrianopol prin care Principatele Române treceau sub protecţia Rusiei, sau mai precis în sfera de influenţă ţaristă ca urmare a victoriilor ruseşti contra otomanilor. În această perioadă au fost elaborate Regulamentele Organice, practic primele constituţii moderne ale Principatelor Române. De altfel pe baza acestor regulamente trebuiau conduse sub protectorat rusesc ţările române. Culmea, ele au deschis de fapt calea modernizării şi favorizarea unificării celor două Principate. Lucru pe care în mod sigur ruşii sau orice altă mare putere din zonă nu şi-ar fi închipuit-o.

”Regulamentele Organice au impus o serie de inovaţii esenţiale în administraţia publică. Un principiu călăuzitor era separarea puterilor executivă, legislativă şi judecătorească.(…) În ansamblu Regulamentele Organice au grăbit modernizarea principatelor. Au consolidat caracterul predictibil al guvernării, în special în chestiunile fiscale, oferind astfel garanţii mai solide pentru investiţii şi contracte, condiţii indispensabile progresului economic. De asemenea au încurajat unirea Moldovei cu Ţara Românească înzestrându-le cu instituţii politice aproape identice şi oferind locuitorilor lor cetăţenie comună”, scria Hitchins Keith, în ”Scurtă istorie a României”.

A urmat apoi momentul 1848, anul revoluţiei, an în care au fost elaborate mai multe programe dar şi proiecte de constituţie modernă a Principatelor Române. Totodată această revoluţie este creaţia unei noi elite româneşti, în special fii de boieri sau oameni cu stare, educată în ţările dezvoltate ale Occidentului şi care au adus în Principate suflul progresului.

Aceşti tineri intelectuali progresişti au fost de unul dintre cei mai importanţi piloni ai României moderne. Din sânul lor s-au ridicat oameni de cultură, oameni politici şi diplomaţi, care au contribuit rând pe rând la toate realizările istorice din a doua jumătate a secolului XIX. Ei au fost de fapt generaţia care a făurit România modernă. Momentul prielnic a fost anul 1859, atunci când Principatele Române au devenit un pion important în politica europeană. Erau statul tampon pe care mulţi şi-l doreau împotriva expansionismului rusesc. Această generaţie de intelectuali ”bonjurişti”, căliţi în focul revoluţiei de la 1848 au speculat contextul internaţional şi au realizat aproape imposibilul adică Unirea Principatelor Române, mai precis Ţara Românească şi Moldova. Domnul Unirii a fost Alexandru Ioan Cuza, fost revoluţionar de la 1848, din aceeaşi generaţie care credea în necesitatea modernizării României.

A fost unul dintre pilonii esenţiali ai recuperării handicapului faţă de lumea occidentală, prin reforme extraordinare. ”Domnia lui Cuza Vodă stă sub semnul acestei nerăbdătoare dorinţe de a ajunge din urmă Occidentul, dar efortul domnului şi al sprijinitorilor săi întâmpină rezistenţa forţelor conservatoare şi a inerţiilor colective. Mai grav, el stă sub semnul provizoratului, căci domnia lui Cuza este percepută ca pasageră; ţara a vrut domn străin, l-a acceptat, faute de mieux, pe cel autohton, dar n-a renunţat la vechea doleanţă; în aşteptarea contextului prielnic, ea îngăduie un provizorat. Sub această sabie a lui Damocles, Cuza realizează, în şapte ani, performanţe ce fac din el un semănător — în sens evanghelic —al modernizării; nu există ogor al vieţii publice în care el să nu fi aruncat sămânţa înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite— ca în cunoscuta parabolă — şi ele vor fi culese târziu, de alţii”, scria istoricul Florin Constantiniu în ”O istorie sinceră a poporului român”. În timpul domniei lui Cuza au avut loc reforme fundamentale pentru modernizarea statului român. În primul rând au fost reorganizate toate domeniile vieţii publice.

Armata, administraţia publică, învăţământul au fost modernizate. Au fost introduse principii moderne precum egalitatea în faţa legii şi a impozitelor. Au fost secularizate averile mănăstireşti, a avut loc o reformă electorală prin acordarea dreptului de vot şi totodată o reformă agrară prin împroprietărirea unei părţi a ţărănimii. Totodată a fost decretat codul civil, au fost create camere de comerţ, Universităţi şi viitoarea Politehnică numită la aceea vreme Şcoala de Poduri şi Şosele. Nu în ultimul rând a fost promulgată legea instrucţiunii publice. Reforme uluitoare care au schimbat în doar câţiva ani chipul principatelor. Iar aceste reforme s-au datorat atât lui Cuza dar şi a colaboratorilor săi, în special Mihail Kogălniceanu. ” Cuza este una din cele mai de seamă personalităţi ale istoriei româneşti. Inteligent, voluntar, abil, hotărât să meargă până la capăt, Cuza a lăsat să-i fie umbrite calităţile de o viaţă privată dezordonată şi de o camarilă de joasă calitate”, preciza Florin Constantiniu.

Nemţii care a pus bazele României Mari

Citește și:
Pare absurd, dar bazat pe știință. Un cartof îți poate lumina locuința timp de o lună. Privește cum funcționează!

Domnia lui Cuza era însă ceva temporar. O soluţie de avarie pentru mulţi oameni politici şi intelecuali români care-şi doreau un prinţ străin, un arbitru al tumultoasei şi balcanicei vieţi politice româneşti. Totodată era nevoie de un prinţ străin pentru a conferi o stabilitate fragilei unităţi statale, mai ales printr-o influenţă sporită în faţa Marilor Puteri.

A fost ales din motive bine ştiute principele Carol de Hohenzollern, un prinţ prusac. Acesta a fost adus pe tronul Principatelor Române, după ce Cuza a fost înlăturat de ”monstruoasa coaliţie”. Principele Carol a fost înscăunat în anul 1866 şi a fost monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria românească
Mai precis a domnit până în 1914. România a fost marcată de personalitatea acestui suveran, acceptat cu greutate dar care până la urmă a cucerit sufletul balcanic al românilor. În timpul domniei sale, propriu-zis s-a născut România modernă, încununarea eforturilor precedente. Sub sceptrul lui Carol I a fost obţinută confirmarea unirii celor două Principate, Moldova şi Ţara Românească, a fost mai apoi obţinută Independenţa în urma războiului ruso-turc din Bulgaria, conflict în care Principatele Unite au intervenit decisiv. Totodată, în 1881, România devenea regat, iar Carol I rege. Urmaşul său la tron şi nepotul lui Carol I, regele Ferdinand a desăvârşit ceea ce a început înaintaşul său. În urma Primului Război Mondial, regele Ferdinand I devine primul rege al României Mari. Totodată, este şi regele în timpul mandatului căruia a fost definitivată reforma agrară şi împroprietărirea ţăranilor în România.

Citeste mai mult: Adevarul.ro

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Dezvăluiri

Li s-a interzis să vorbească. Mărturiile unui fost pilot al Armatei Române despre întâlnirea sa și altor 8 colegi aflați la bordul a 3 elicoptere, cu entități necunoscute

Published

on

Nouă militari români, aflați la bordul a trei elicoptere au trăit cu mai bine de doua decenii si jumătate în urma un adevarat coșmar, după ce, susțin că au fost hartuiți de un aparat de zbor neidentificat. Autoritățile de la acea vreme au interzis orice discuție despre acest subiect sensibil.

Comandorul Marcel Smoleanu, un fost pilot de vânătoare de la unitatea militara din Bobocu, județul Buzău a ales să facă o mărturisire în exclusivitate pentru stiridebuzau.ro, despre o întâmplare bizară petrecută in anul 1992,  în spaţiul aerian al judeţului Buzău. Povestea începe într-o noapte de noiembrie a anului 1992, când trei elicoptere plecau într-un zbor de noapte spre Mizil, via Urziceni.

“Era o misiune ușoară de antrenament. În fiecare aparat era un pilot, un secund si un tehnic de bord. Am plecat în jurul orei 22 si era programat sa ne întorceam în jurul orei 24. Era un zbor asa de plăcut, încât nici nu vorbeam între noi, fiecare era dus cu gândurile lui. Găsisem prin statie un post de radio si ascultam în surdina o muzica liniștită”, îsi amintește pilotul de vânătoare.

Zborul părea ca decurge fără probleme iar piloții celor trei aparate îsi mai aruncau din când în când câte un ochi către mașinile care circulau la acea ora spre Urziceni. La un moment dat liniștea din carlinga a fost spulberata de un eveniment pe care piloții îl văzuseră doar în filmele SF.  Timp de câteva minute, piloţii au fost atât de şocaţi încât nu au fost în stare să schimbe între ei decât câteva cuvinte.

„Am încercat să-mi explic ce este şi, la un moment dat, m-am gândit că acest obiect ciudat nu are cum să fie fabricat pe pământ. I-am întrebat şi pe ceilalţi colegi dacă văd acelaşi lucru şi mi-au confirmat sec, fără să mai scoată un cuvânt. Eram şi speriaţi şi şocaţi de ce ni se întâmplă, încât nu mai puteam vorbi”, spune Smoleanu. După alte zeci de secunde în care piloţii buzoieni nu mai ştiau cum să reacţioneze, obiectul a făcut câteva manevre neobişnuite.

„La un moment dat, urmăritorul nostru a accelerat brusc şi a ajuns la o viteză incredibilă. A plecat brusc de lângă noi, s-a dus în faţă şi ne-a tăiat calea la un unghi imposibil, de 90 de grade, fără să micşoreze viteza. A intrat în axul nostru de deplasare şi atunci am redus viteza până aproape de zbor la punct fix. După această manevră a noastră, obiectul a dispărut brusc, la fel cum a apărut”, adaugă Smoleanu.

Înspăimântat de neobişnuita experienţă, comandantul de zbor a purtat o mică discuţie cu ceilalţi piloţi apoi a cerut lămuriri bazei militare de la Urziceni.

„Am luat legătura cu cei de la Alexeni, care aveau şi ei elicoptere, şi mi-au spus că nu există nimic în aer. Nu mai ştiam ce să credem pentru că am fost anunţaţi că niciun obiect nu se află în zbor la acea oră chiar şi de la Otopeni”, mai spune fostul pilot.

Întâmplarea piloţilor, a fost declarată strict secretă

“Nu aveau cum să creadă că sunt nebun pentru că au fost încă opt martori în afară de mine. Vizita medicală o aveam făcută toţi, inclusiv şi testul psihologic, care nu este o glumă la aviatori. De aceea, povestea noastră n-au pus-o deloc sub semnul îndoielii”,  declară Marcel Smoleanu.

Ajunşi de urgenţă la unitate, piloţii buzoieni au raportat comandatului şcolii de aviaţie, care, la rândul său, a anunţat că va raporta superiorilor despre acest incident. A doua zi, cei nouă militari aveau să aibă o altă întâlnire de gradul trei, de data aceasta cu un superior venit în mare grabă la Buzău.

„Comandatul şcolii de la Boboc i-a raportat în acea noapte Generalului Alexandru tot ce-am văzut noi. De dimineaţă, am fost chemaţi la raport în biroul comandantul, unde ne aştepta şi generalul. Nu ne-a spus decât, Domnilor, fiţi atenţi ce vorbiţi pentru că azi noapte nu aţi văzut nimic! M-aţi înţeles? N-aţi văzut nimic. Din asta am înţeles că trebuie să ne ţinem gura, lucru pe care l-am şi făcut până acum”, povesteşte comandorul Smoleanu.

Citește și:
Elicopterul a fost invenția unui român. La 13 noiembrie 1907 a făcut primul zbor din lume cu acest aparat de zbor

Obişnuit cu senzaţiile false în zbor şi cu tot felul de iluzii optice, comandantul Smoleanu nu-şi poate explica fenomenul pe care l-a trăit în urmă cu două decenii. El este convins că şi după 20 de ani şi-a asumat un risc când a hotărât să vorbească despre acest incident.

„Nu pot să vă dau numele colegilor pentru că nu-mi pot asuma nicun risc pentru ei. Eu am ales să vorbesc pentru că nu înţeleg nici acum de ce a fost atâta secretomanie vizavi de acest incident”, îşi încheie interviul comandorul Smoleanu. Fostul pilot de vânătoare a ţinut să rupă tăcerea despre întâlnirea de gradul trei, într-un interviu acordat în 2012 publicatiei locale stiridebuzau.ro.  Vezi in cele ce urmeaza interviul

Dacă vă plac articolele noastre și vreți sa vă ținem la curent cu cele mai recente noutăți, puteți seta sa primiți actualizările noastre în newsfeed-ul dvs de Facebook. Vă recomandam sa dați LIKE paginii noastre de Facebook AICI , apoi să apăsați pe Urmărește și sa selectați opțiunea 'Vezi mai întâi' , ca în poza de mai jos.
Citește mai departe>>

Articole recente

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister