Acest VACCIN a ţinut România sănătoasă. Cine „a ucis” POLIDINUL, pentru care s-a muncit timp de şase ani - Știința-Mister.ro
Connect with us

Medicină

Acest VACCIN a ţinut România sănătoasă. Cine „a ucis” POLIDINUL, pentru care s-a muncit timp de şase ani

Published

on

Polidinul este injecția dureroasă pe care am făcut-o mulți dintre noi, dar care reușea să ne ferească de infecții, de gripă și ne întărea imunitatea.

În anii ’60, câțiva cercetători români au testat pe propriile corpuri un vaccin ce avea să ne protejeze pe noi toți de infecții decenii la rând. „Ne-am injectat şase zile la rând câte 2 mililitri“, își amintește fosta șefă de producție a acestui vaccin, Sylvia Hoișie, acum nonagenară.

În anii 60, țări europene precum Franța, Germania, Elveția și chiar Polonia foloseau deja preparate imunostimulatoare, gândite pentru ca organismul să poată lupta cu o gamă largă de infecții bacteriene. Importată din străini, ideea a prins puternic la Iași și București, unde o echipă de cercetători foarte tineri s-a apucat rapid de treabă.

„La Iaşi, din colectivul care a început cercetările făceau parte patru persoane, dar la Bucureşti erau mai mulţi. Eram cu toţii foarte tineri, media de vârstă fiind în jur de 25-26 de ani, şi plini de chef de lucru”, își amintește Sylvia Hoișie, citată de adevarul.ro.

Toate ingredientele folosite erau din România

S-a lucrat șase ani la aceste preparat, numit într-un final Polidin. S-au folosit numai și numai ingrediente românești pentru producerea vaccinului.

„Microbii erau indigeni, tulpinile fiind izolate de la oameni bolnavi. Nu luam microbi din Franţa ca să-i aducem în România. Pe lângă microbii indigeni, în compoziţia produsului intrau bilă de bou, fenol, apă distilată şi clorură de sodiu, dar putem spune că şi fiola constituia tot un ingredient. Această cercetare a fost de durată, uneori istovitoare. Am obţinut preparatul prin 1962-1963 şi apoi am început munca de cercetare pe animale de laborator: şoarece alb, cobai, iepuri. Cei de la Bucureşti aveau o tematică, noi de la Iaşi, o altă tematică de investigat. Aşa am reuşit să observăm că preparatul poate să oprească o infecţie, mai ales infecţiile tractului respirator superior”, își amintește cercetătoarea.

Documentul prin care vaccinul era oficial recunoscut de autoritățile din România a venit în primăvara lui 1966, după o serie de teste efectuate pe animale. Dar urma testul de foc: testarea produsului pe om.

„L-am testat pe noi. Ne-am injectat şase zile la rând câte 2 ml de Polidin şi toate reacţiile au fost bune. Şi aşa am primit dreptul de a-l produce. După ce l-am produs a început adevărata cercetare: să vedem în ce afecţiuni este eficient, dacă nu produce la copii efecte adverse, dacă putea fi prescris şi femeilor însărcinate, dacă nu avea o acţiune toxică asupra fătului. Apoi, am primit permisiunea de a-l testa pe comunităţi, pentru a vedea dacă poate fi făcut anterior perioadelor de gripă, şi rezultatele au fost bune. Toată munca noastră era prezentată anual la sesiunile ştiinţifice ale Institutului Cantacuzino din Bucureşti, pentru că unitatea era şi de cercetare, şi de producţie”.

Producția a început la scurt timp după acest pas. Inițial, nu exista aparatură de producție, produsul era fiolat manual. Din anii ’70, însă, vaccinul a început să fie produs în număr mare de unități, cu ajutorul aparaturii moderne.

Recomandare:   Medicamentul care utilizează sistemul imunitar al organismului pentru distrugerea bacteriilor

La sfârșitul anilor ’90, se produceau chiar și 15 milioane de fiole de Polidin pe an. Medicii îl prescriau pentru preîntâmpinarea infecţiilor respiratorii, mai ales iarna şi primăvara. Mulţi au folosit preparatul în infecţii ginecologice, şi chiar un specialist în oncologie îl prescria pentru a preîntâmpina metastazele în cancerul la sân.

Succesul Polidinului a fost o mare victorie a Institutului Cantacuzino. Și asta s-a văzut imediat. „Colectivul s-a înmulţit, au venit medici tineri şi tehnicieni şi am reuşit să mai obţinem şi alte preparate: un ser specific pentru infecţiile căilor respiratorii superioare numit Bronhodin, în concentraţii diferite, sau Aerodin, care erau cu instilaţie nazală. Mai târziu, am creat un preparat care conţinea Candida şi care avea un rezultat foarte bun în alergii (IBC 10), apoi ne-am gândit să facem un produs de administrat pe cale orală, şi aşa a apărut Orostim. În anii ’70, la Iaşi, s-a produs şi vaccinul antiholeric. A fost nevoie de mare atenţie, căci era suficient să pătrundă în apa curentă doar câţiva microbi, mai ales că ţevile de apă sunt aproape de cele de la canalizare, şi s-ar fi declaşat o epidemie în oraş. Şi totuşi nu am avut niciun accident”, spune doamna Hoișie.

Cine a „ucis” Polidinul

Anul 2000 a însemnat însă începutul sfârșitului pentru Polidin.

„În anul 2000 se ştia că România va intra în Uniunea Europeană şi ne pregăteam să facem o serie de schimbări. Una dintre ele se referea la trecerea a tot ce însemna producţie pe calculatoare. Am reuşit, dar s-a cerut ca circuitele de producţie să fie refăcute, pentru că circuitele produselor noastre se întretăiau. Un lucru care ne-a lovit puternic a fost acela că nu mai aveam voie să folosim la Polidin ingrediente româneşti, ci doar standardizate, aşa că am primit substanţe chimice standardizate, care însă nu s-au potrivit cu cele cu care lucram noi, de unde a rezultat mult rebut. […] Eu am ieşit la pensie în 2003, dar am urmărit evoluţia produsului. Cum vă spuneam, după cerinţele Uniunii Europene, producţia a început să scadă, iar, pe de altă parte, banii pe care i-a câştigat institutul din Iaşi nu au fost investiţi pe plan local, ci la Bucureşti, dar nu ştiu în ce condiţii, că nici ei nu au reuşit prea multe.

Fără înlocuitor în România

Polidinul nu se mai produce din anul 2012. S-a încercat să se mai fabrice la Bucureşti cu personalul de la institutul din Iaşi, dar nu s-a reuşit, principala cauză fiind circuitele de producţie necorespunzătoare”.

În prezent, pe piața românească nu există un înlocuitor al Polidinului, iar Sylvia Hoișie arată că producția ar putea fi reluată în orice moment. „În principiu, producţia poate fi reluată. Din nefericire, clădirea Institututului Cantacuzino din Iaşi s-a degradat. Chiar dacă ar dori cineva să repornească producţia în prezent, este imposibil la Iaşi. Trebuie adusă aparatură modernă şi personal. Ştiţi medici care ar vrea să lucreze pentru un salariu de 2.000 de lei?”

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Studiu: Efectele căsătoriei asupra stării de sănătate

Published

on

By

În trecut căsătoria a fost considerată benefică pentru starea de sănătatea fizică și psihică, dar cercetări recente au arătat că relația dintre căsătorie, sănătate și bunăstare este mai complicată decât s-a crezut iniţial.

În general, studiile cercetătorilor sugerează că bărbații și femeile căsătorite prezintă un risc mai scăzut pentru anumite tipuri de boli de inimă în comparaţie cu persoanele necăsătorite, dar persoanele căsătorite sunt, de asemenea, mult mai susceptibile de a fi supraponderale şi sedentare, scrie Science Alert.

Desigur, toate aceste tendințe pe care le-au constatat cercetătorii nu sunt valabile pentru toată lumea. Fiecare căsătorie este diferită, depinzând de planurile de viitor şi stilul de viață al persoanelor implicate, de relaţia dintre acestea, dar şi de mulţi alţi factori, fără a ne referi aici la factorii externi care îi pot influenţa pe cei căsătoriţi.

Având în vedere acest lucru, iată în continuare câteva moduri prin care căsătoria tinde să-i schimbe pe cei căsătoriţi din punct de vedere fizic și mental.

În general, persoanele căsătorite tind să aibă o stare de sănătate mai bună decât alți adulți, indiferent de vârstă, sex, rasă, educație sau venit.

Cu toate acestea, cercetătorii au remarcat în urma unui studiu amplu publicat anul trecut că beneficiile pentru sănătate ale căsătoriei pot fi observate în special în cazul adulților mai în vârstă. În cazul adulților mai tineri, cercetătorii nu au constatat o stare de sănătate evident mai bună în rândul persoanelor căsătorite în comparație cu persoanele necăsătorite.

Cercetătorii au observat şi că persoanele căsătorite, în special bărbații, sunt mai susceptibile de a fi supraponderale și obeze. După căsătorie, în rândul celor căsătoriţi, atât bărbaţi cât si femei, există tendinţa de reducere a activităţii fizice, ceea ce echivalează cu un stil de viaţă lipsit de exerciţii fizice şi mişcare.

Recomandare:   Analiza de sânge care diagnostichează şi localizează rapid prezenţa unei tumori oriunde în corp

Din acest motiv, nu este o surpriză faptul că probabilitatea ca bărbaţii căsătoriţi să apeleze la asistenţa medicală preventivă este mai mare decât în cazul bărbaţilor necăsătoriţi.

Cercetătorii au constatat şi că bărbații și femeile căsătorite prezintă un risc mai scăzut pentru anumite tipuri de boli cardiace, boala arterială periferică, boala cerebrovasculară, anevrismul de aortă abdominală și boala coronariană, în comparaţie cu persoanele necăsătorite. Riscul pentru boli de inimă poate fi însă mai mare pentru persoanele divorțate sau văduve.

Persoanele căsătorite au raportat o mai bună stare de sănătate mintală și un consum mai mic de alcool, potrivit unui sondaj privind sănătatea publică efectuat în Canada.

Cercetătorii au constatat într-un studiu recent că în primul an de căsătorie bărbații au tendința de a deveni mai conştiincioşi, în timp ce femeile tind să devină mai puțin nervoase. Cu toate acestea, în urma aceluiași studiu s-a constatat că femeile şi bărbaţii căsătoriţi au devenit mai interiorizaţi după primul an de căsătorie.

Unii cercetători cred că motivul pentru care starea de sănătate a persoanelor necăsătorite pare să fie mai bună în prezent decât cea a persoanelor căsătorite se datorează faptului că stigmatizarea socială a celor necăsătoriţi este mai mică în prezent decât în trecut.

Înţelegerea modului cum căsătoria afectează oamenii s-a schimbat în timp și a devenit mai exactă, dar este important de menţionat că toate aceste avantaje și dezavantaje care rezultă în urma căsătoriei nu ar trebui să reprezinte un motiv pentru a ne căsători sau nu.

Citește mai departe>>

Medicină

Ne place, dar chiar știm ce cumpărăm? Ce culoare are, de fapt, carnea de somon în stare naturală?

Published

on

Somonul pe care îl vezi pe rafturile din supermarket-uri are, de obicei, culoarea portocalie, dar ştiaţi, de fapt, că somonul în mod natural are o culoare mai deschisă? Doar somonul prins, care trăieşte liber, are carnea roz.
Culoarea cărnii somonului a făcut să apară tot soiul de mituri legate de acest aliment.

Cu toate acestea, specialiştii au concluzionat că somonul este foarte benefic şi trebuie consumat cât mai des, pentru că acest tip de carne conţine acizi graşi, care pot ajuta pe oricine să trăiască mai mult şi mai sănătos.

Există două tipuri de somon: sălbatic şi de crescătorie

Există două tipuri de somon. Cel sălbatic şi cel de crescătorie. Somonul sălbatic poate fi găsit în Oceanul Atlantic şi se hrăneşte cu plante bogate în carotenoide, cu care intră des în contact, în mediul său natural. De aici şi culoarea roz.

Celălalt, de crescătorie, este crescut în mod artificial cu concentrate bogate în grăsimi şi coloranţi sintetici. Aceste chimicale grăbesc creşterea şi le oferă peştilor de cultură o nuanţă portocalie, similară cu cea a somonului oceanic.

„În urmă cu aproape cinci ani, o porție de somon de 130 de grame oferea 3.5 grame de Omega-3, consumul recomandat pentru o săptămâna. Acum, această cantitate se înjumătățește dacă vorbim despre somon de crescătorie. Astfel că, în loc de o porție, e recomandat să consumăm două porții din acest tip de somon”, susține profesorul Douglas Tocher, de la Universitatea Stiling.

sursa clickpentrufemei.ro

Recomandare:   90% dintre copiii diagnosticați cu o formă de AUTISM au ca principală cauză TELEVIZORUL, MOBILUL sau TABLETA
Citește mai departe>>

Facebook

Cele mai citite articole de astăzi

Copyright © 2018*stiinta-mister.ro* Unele drepturi rezervate Stiinta si Mister este un site ce va propune sa parcurgeți articole, speram noi interesante, din toate domeniile științei, sa aflați lucruri pe care nimeni nu vi le-a spus pana acum si astfel sa va lărgiți cat mai mult domeniul cunoașterii. Sub sloganul celebrului EInstein, "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul, vă invităm să intrați în această lume necunoscută multora dintre noi. Pentru eventuale idei, sugestii și de ce nu critici vă invităm să ne lăsați mesajele dumneavoastră la contact@stiinta-mister.ro De asemenea puteți accesa si pagina noastre de Facebook www.facebook.com/stiintasimister