Niciodată nu m-am simțit dezavantajată că mă numesc România”!.Braşoveanca România Matcaşu îşi sărbătorește onomastica de Ziua Națională a României. Născută în iulie 1940, într-o familie de oameni sărmani, doamna Matcașu a primit prenumele de ”România”. Isi celebrează ziua de două ori: în vară și de 1 decembrie.

Când o rogi să-ți arate Cartea de Identitate, prima oară te freci la ochi: Romania Matcașu! Așa e tipărit: România e prenumele, Matcașu, numele. Născută pe 30 iulie 1940. ”Eram sărmană, proveneam dintr-o familie cu 16 copii. Vreme de război, așa că tata i-a scris Regelui Carol al II-lea, dacă poate să mă boteze așa. Majestatea Sa a fost de acord, așa că mi-a dat prenumele România”, povestește singura femeie din țară care este…strigată așa.

România este o femeie modestă şi veselă, care a reuşit să treacă cu bine peste toate greutăţile vieţii. Încă de la vârsta de 16 ani a venit înpreună cu o verişoară la Braşov, oraşul în care locuieşte şi astăzi. „Pe 30 iulie am împlinit 16 ani şi pe 28 august m-am angajat la Tractorul. Erau vremuri grele şi aveam nevoie de bani. Am început de jos, am lucrat la curierat vreo patru ani, apoi am fost la Turnătorie, la Prese, iar pe 1 septembrie 1990 m-am pensionat pentru a-l îngriji pe soţul meu care era grav bolnav”.

România Matcaşu susţine că toată lumea cu care a intrat în contact până acum a rămas uimită de prenumele ei. Nu de puţine ori, România a fost nevoită să le explice celor cu care a vorbit care este proveninţa acestui nume rar. „Mi s-a întâmplat să mă întrebe şi preotul la cununia civilă care este numele meu. Crezând că am spus ţara în care m-am născut şi nu cum mă numesc, m-a rugat să repet. La serviciu, acasă, dar şi toţi prietenii mă strigau şi îmi spun fie România, fie Mioara sau Mia”, a mărturisit braşoveanca.

Citește și:
Trei formaţiuni enigmatice de la Braşov, a căror origine nu poate fi explicată de ştiinţă

Dorinţa cea mai mare a femeii este aceea de a boteza o fetiţă cu prenumele pe care îl poartă şi ea de atâţia ani. „Mi-ar plăcea să pot boteza o fetiţă cu prenumele de «România», dar nu ştiu dacă voi găsi părinţi care să dorească acest lucru. Vreau să las mai departe prenumele ăsta, deşi îi înţeleg pe tinerii de astăzi, că nu se mai simt mândri de numele ţării, aşa cum eram noi altădată”, ne-a mărturisit femeia. Citește mai multe pe adevărul.ro


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:


Nu ratați aceste articole !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here